Scandalul bonusurilor Romsilva: 13 directori au încasat un milion de euro. Reforma taie din rădăcină privilegiile

Detaliile fac diferența. Când 13 directori Romsilva ajung să încaseze, în doar doi ani, bonusuri totale de pensionare de 1 milion de euro, nu mai vorbim de zvonuri sau impresii, ci de realități greu de ignorat. În fața unor astfel de sume, reorganizarea nu mai este o opțiune, ci o necesitate urgentă.

Declarația care a cutremurat instituția

Într-o conferință de presă, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a expus cifrele:

„Doar în ultimii doi ani de zile, 13 directori au reușit să cumuleze bonusul de pensionare în valoare de 1 000 000 euro. […] Banii aceștia nu apar din neant, ei apar din bugetul Romsilva […]. Pădurile României vor fi protejate.”

Mesajul este limpede: sume uriașe s-au scurs către privilegii, în timp ce bugetele destinate administrării pădurilor se subțiază.

Reforma Romsilva: tăieri radicale în vârful piramidei

Guvernul a reacționat printr-o ordonanță de urgență care permite reorganizarea Romsilva prin hotărâre de guvern. Principalele schimbări anunțate:

• Reducerea numărului de directori – de la 99 la doar 12.
• Desființarea direcțiilor județene și reorganizarea în 12 structuri regionale.
• Economii estimate la 19 milioane de lei, bani care vor putea fi redirecționați spre dotări, digitalizare și protecția efectivă a fondului forestier.

Reforma nu vizează personalul de teren, ci în primul rând nivelul superior al conducerii.

Raportul dezastrului financiar

Datele prezentate de Corpul de Control al Ministerului arată un tablou alarmant:

• La Direcția Silvică Constanța, în 2024, cheltuielile de personal au fost de 2,9 ori mai mari decât cifra de afaceri. Situația s-a repetat ani la rând și la Galați.
• La Tulcea, directorul a primit prime de 2,7 milioane lei, deși instituția înregistra pierderi de aproape 15 milioane lei.
• La Bistrița-Năsăud și în alte județe, raportările au relevat abateri similare.

În același timp, fondurile destinate regenerării și conservării pădurilor sunt negative. În 2024, fondul de conservare avea un deficit de aproape 25 milioane lei, iar fondul de accesibilizare a fost diminuat.

Cine pierde, de fapt?

Protestele sindicatelor au încercat să creeze imaginea unei reforme care ar pune în pericol locurile de muncă ale pădurarilor. Replica ministrului a fost categorică:

„Singurii care sunt astăzi în pericol real să-și piardă locul de muncă sunt directorii Romsilva.”

Reforma nu lovește în pădurari sau în personalul tehnic, ci în birocrația supradimensionată și în privilegiații care au transformat instituția într-o sursă de beneficii personale.

Politizarea: problema care persistă

Noile numiri în Consiliul de Administrație au ridicat semne de întrebare. Printre membrii instalați recent se află persoane cu trecut controversat – unii inculpați pentru trafic de influență, alții implicați în dosare penale. Chiar dacă au fost ulterior achitați sau dosarele au fost închise, suspiciunile persistă.

Sindicatele au acuzat ministerul de abuz în serviciu pentru faptul că a organizat o dezbatere publică privind alegerea directorului general. Ministrul a respins acuzațiile, argumentând că transparența este singura cale prin care poate fi refăcută credibilitatea instituției.

Guvernul a răspuns printr-un set de măsuri suplimentare: amânarea indemnizațiilor pentru CA, criterii mai stricte de selecție și reguli clare de raportare.

Pădurile au nevoie de administrație, nu de privilegii

Scandalul bonusurilor de un milion de euro, rapoartele dezastruoase și rețeaua de interese politice au demonstrat că Romsilva, în forma actuală, nu mai poate funcționa. Reforma nu este doar justificată, ci inevitabilă.

Reducerea aparatului birocratic și transparentizarea cheltuielilor sunt singurele soluții prin care instituția poate redeveni un garant al protecției pădurilor.

În joc nu este doar viitorul unei instituții, ci viitorul pădurilor României, resursă strategică și vitală pentru generațiile următoare.

De ce e atât de atacată ”zeița pădurilor”, Diana?

Pentru că a intrat direct în cuibul de viespi. Romsilva nu e doar o instituție care administrează păduri, ci un mamut birocratic unde s-au încrucișat, ani de zile, interese politice, economice și sindicale. Când ministrul Mediului a adus în spațiul public cifrele și a pus pe masă reforma, a lovit simultan în:

• rețeaua politică – care și-a hrănit clientela cu sinecuri și indemnizații;
• structura sindicală – care își protejează privilegiile de vârf sub masca „apărării pădurarilor”;
• vechile complicități locale – unde direcțiile silvice județene funcționau ca mici feude.

Atacurile la adresa ei sunt proporționale cu miza. Pentru că, odată ce tai privilegiile, deranjezi baronii invizibili ai pădurilor, oameni care nu apar la televizor, dar trag sforile din umbră.