Care este problema cu deficitul și de ce este obligatoriu să-l reducem? Acum!

Guvernul de coaliție condus de Marcel Bolojan a început implementarea unui program de reducere a deficitului bugetar, un pas considerat inevitabil după ani de politici fiscale prociclice care au generat inflația record la nivel european și au pus economia României într-o situație limită. Analiza datelor oficiale arată că deficitul real, luând în calcul toate cheltuielile „ascunse” sau neincluse în bugetul aprobat, se apropie de 11% din PIB, echivalentul a aproximativ 45 de miliarde de lei.

Moștenirea fiscală și de venituri: de la boom la bust

Politicile fiscale și de venituri implementate în ultimii ani au creat o „moștenire toxică” pentru Guvernul Bolojan. Partidele politice din coaliție, cu excepția UDMR, sunt considerate principalele responsabile pentru dezechilibrele actuale. PSD, de exemplu, a practicat majorări salariale și ale pensiilor „din pix”, fără a se asigura că există surse de finanțare sustenabile. Pe de altă parte, alți actori politici, urmărind să stimuleze consumul și să câștige capital electoral rapid, au insistat pe reduceri semnificative de taxe și impozite.

Această combinație a generat o situație economică instabilă: veniturile bugetare au fost subțiate artificial, în timp ce cheltuielile au crescut rapid, fără predictibilitate sau planificare. Deficitul rezultat nu a fost finanțat prin creșterea productivității sau a colectării fiscale, ci prin împrumuturi externe și interne. Astfel, bugetul părea „plin” pe termen scurt, dar această artificialitate ascundea o problemă structurală profundă, care s-a manifestat acum prin presiuni inflaționiste și dobânzi record.

Un exemplu clar al dezechilibrului este perioada 2018–2024, în care au fost adoptate peste 500 de modificări ale cadrului fiscal, de la reduceri de impozite la excepții și facilități fiscale pentru diverse sectoare. Impactul acestor măsuri asupra deficitului a fost direct: creșterea cheltuielilor și reducerea veniturilor a condus la supraîncălzirea economiei și, implicit, la creșterea costurilor finanțării datoriei publice. Astăzi, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 55 miliarde de lei, față de 42 miliarde estimate inițial, consumând astfel resurse vitale care ar fi putut fi alocate investițiilor sau programelor sociale esențiale.

Pe termen lung, aceste politici fiscale prociclice au creat un ciclu „boom and bust”: accelerarea economică fără sustenabilitate a fost urmată inevitabil de corecții dure, care lovesc cel mai mult cetățeanul și întreprinderile private.

22:01, 07.09.2025 • POLITICĂ

Bolojan promite creștere economică din 2026, după pachetul 2 de reforme

22:23, 28.08.2025 • ECONOMIE

Deficitul bugetar urcă la 4,04% din PIB după șapte luni: cheltuielile cresc mai repede decât veniturile

Facturi „ascunse” și costuri neașteptate

Pe lângă dezechilibrul structural, Guvernul Bolojan s-a confruntat cu cheltuieli neprevăzute, lăsate „ascunse” de administrația precedentă, care au venit ca un șoc imediat pentru finanțele publice. Analiza detaliată arată:

• 5 miliarde lei – rambursări de TVA întârziate peste 60 de zile, care afectează fluxul de numerar și capacitatea de plată a firmelor;

• 5 miliarde lei – licitații și cheltuieli derulate prin Compania Națională de Investiții (CNI), neincluse clar în buget, care acum trebuie asumate și plătite;

• 12 miliarde lei – supracontractarea proiectelor finanțate din fonduri UE, mult peste nivelul standard de 110–120%, ceea ce a creat obligații suplimentare de plată;

• 10 miliarde lei – cofinanțări pentru proiecte PNRR, subestimate în bugetul precedent;

• 13 miliarde lei – cheltuieli suplimentare cu dobânzile, deja în creștere accelerată din cauza deficitului și împrumuturilor anterioare.

În total, aceste costuri se ridică la aproximativ 45 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 2,5% din PIB. Această descoperire schimbă semnificativ perspectiva asupra deficitului bugetar: nu mai vorbim de 7–9% cum fusese raportat oficial, ci de aproximativ 11% din PIB, un nivel care impune corecții rapide și consistente.

În lipsa acestei corecții, presiunea asupra economiei ar fi fost de neoprit: dobânzi în creștere, inflație persistentă și resurse publice insuficiente pentru investiții strategice. De aceea, reforma bugetară și reducerea deficitului nu sunt doar recomandabile, ci absolut necesare pentru stabilitatea economică și socială a României.

Principalele categorii de cheltuieli și venituri bugetare (miliarde lei)

Corecția inevitabilă: reforma bugetară ca singură soluție

Reducerea deficitului bugetar nu este o decizie arbitrară sau o măsură pur simbolică, ci o necesitate economică stringentă. În absența ajustării, România riscă să se confrunte cu continuarea inflației ridicate, creșterea dobânzilor la creditele publice și private și erodarea puterii de cumpărare a populației.

Efectele anticipate ale reformei bugetare includ:

1. Reducerea cererii agregate – Cheltuielile publice, când sunt necontrolate, stimulează excesiv consumul. Limitarea lor ajută la temperarea presiunilor inflaționiste.

2. Stabilizarea dobânzilor – Reducerea deficitului bugetar reduce riscul de majorare a costurilor de finanțare ale statului, diminuând impactul asupra ratelor dobânzilor pentru populație și firme.

3. Recâștigarea echilibrului macroeconomic – Ajustarea graduală creează un cadru sustenabil pentru investiții, salarizare și planificare fiscală pe termen mediu și lung.

Componentele principale ale reformelor:

• Verificarea și limitarea cheltuielilor publice – eliminarea supracontractărilor și a cheltuielilor „ascunse”, stabilirea unor plafoane realiste pentru cheltuielile curente.

• Corelarea veniturilor cu cheltuielile – asigurarea că fiecare creștere de cheltuieli este finanțată prin venituri proprii sau prin surse sustenabile, evitând dependența excesivă de împrumuturi.

• Prioritizarea investițiilor eficiente – focus pe proiecte cu impact real asupra dezvoltării economice și sociale, precum infrastructura strategică sau programele de inovare.

• Respectarea criteriilor fiscale europene – menținerea deficitului sub pragul de 3% din PIB în medie pe termen lung și controlul gradual al datoriei publice.

Potrivit lui Kelemen Hunor, liderul UDMR, obiectivul imediat este reducerea deficitului la aproximativ 8% în 2025, cu ajustări continue pe următorii cinci–șase ani. Procesul este gândit gradual, astfel încât să nu fie afectată funcționarea administrației sau investițiile strategice, oferind timp pentru adaptarea economică și socială.

Lecții din trecut: prociclitatea fiscală și crizele anterioare

România are experiențe istorice clare care demonstrează pericolul politicilor prociclice: creșterile salariale și ale pensiilor simultane cu reduceri de taxe, finanțate prin împrumuturi masive, au generat dezechilibre majore.

• Criza 2008–2009 – perioada de boom economic, caracterizată prin majorări salariale și creșteri rapide ale consumului pe datorie, a fost urmată de un „bust” abrupt: scădere economică de peste 7%, șomaj ridicat și tăieri salariale în sectorul public.

• Criza 2020 (COVID-19) – deficitul crescut și politicile prociclice anterioare au limitat capacitatea statului de a gestiona pandemia, forțând măsuri de austeritate și reducerea puterii de cumpărare a populației.

Experiența arată că ignorarea dezechilibrelor nu elimină criza; dimpotrivă, amânarea corecției amplifică costurile sociale și economice. Reforma bugetară actuală este, așadar, nu o opțiune politică, ci o măsură inevitabilă pentru stabilitatea economică a României.

Influența externă și stabilitatea democratică

România nu se confruntă doar cu provocări interne. În contextul geopolitic actual, țara se află sub presiunea unor strategii externe de destabilizare, inclusiv prin război hibrid, dezinformare și influență politică.

• Corecția fiscală și stabilizarea bugetară devin elemente de securitate națională – un buget echilibrat reduce vulnerabilitatea la presiuni externe și consolidează capacitatea statului de a proteja cetățenii și instituțiile.

• Legătura dintre economie și democrație – o criză bugetară necontrolată ar putea genera nemulțumire socială amplificată, erodând încrederea în instituțiile democratice și favorizând extremismul.

Prin urmare, reformele fiscale nu sunt doar necesare pentru stabilitatea economică, ci reprezintă și garanția funcționării democratice și a securității naționale.

De ce avem nevoie de reforme

Reducerea deficitului bugetar și reforma administrației publice nu sunt doar opțiuni tehnice, ci condiții esențiale pentru viitorul economic și social al țării. Experiența ultimelor decenii arată clar că politicile fiscale nesustenabile – majorări de cheltuieli fără surse de finanțare și reduceri de taxe necontrolate – duc inevitabil la dezechilibre severe, inflație ridicată și creșterea poverii datoriei publice.

Ce înseamnă acțiunea corectă?

• Adoptarea unui plan gradual de ajustare bugetară, care să reducă deficitul fără a pune în pericol serviciile publice esențiale sau investițiile strategice.

• Prioritizarea cheltuielilor eficiente și eliminarea celor care nu aduc valoare adăugată reală economiei.

• Menținerea unui echilibru între venituri și cheltuieli, pentru a evita finanțarea excesivă prin împrumuturi și pentru a preveni dependența de datorie pe termen lung.

Acțiunea corectă, chiar dacă implică măsuri de austeritate temporare, este o investiție în stabilitatea viitoare a economiei și protecția cetățenilor. Fără reforme, România riscă nu doar o criză economică prelungită, ci și pierderea încrederii publicului în instituțiile statului și în democrație.