Profesorii, „cenușăresele” României? Riscul: prăbușirea încrederii în școală și în viitorul copiilor

După întâlnirea de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, profesorii au ieșit masiv în stradă și au anunțat că nu renunță la luptă. Sindicatele pregătesc un calendar al protestelor care ar putea culmina cu o grevă generală și chiar cu boicotarea cursurilor.

„Este un început de haos în învățământul românesc”, avertizează jurnalistul Sebastian Zachmann în podcastul Dialogurile Puterii, subliniind că tensiunile din educație nu sunt izolate, ci parte a unei „mini-reforme bugetare” cu efecte asupra mai multor categorii sociale.

Reforma lui Ilie Bolojan și dezechilibrele sistemului

Măsurile propuse de președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, și asumate politic, nu vizează doar profesorii. „Am văzut că în primul pachet victime au fost pensionarii, cei cu venituri mici. Acum sunt vizați magistrații, dar și profesorii, prin comasarea claselor sau ore suplimentare. Este o reașezare a statului român, o regândire a privilegiilor și a categoriilor sprijinite de-a lungul timpului”, explică Zachmann.

Magistrații – între privilegii și pensii speciale

Jurnalistul reamintește cum, din anii ’90, statul a încercat să protejeze magistrații de tentația corupției, oferindu-le pensii speciale. „Valeriu Stoica a gândit acest mecanism ca o protecție pentru independența justiției. Numai că, de-a lungul anilor, principiul a fost pervertit. Adrian Năstase a crescut cuantumul acestor pensii, Liviu Dragnea a redus vârsta de pensionare, iar astăzi avem magistrați care ies din sistem la 48-49 de ani cu pensii egale cu ultimul salariu net, mult peste media națională. Este o anomalie care nu se întâlnește nicăieri în lume.”

Medicii, repuși în drepturi. Profesorii, uitați

Dacă medicii au beneficiat, mai ales după 2017, de creșteri consistente de salarii și bonusuri pentru gărzi, profesorii au rămas la coada listei. „Singura categorie de elită oropsită a fost cea a profesorilor. Statul le-a spus, de fapt: vă descurcați din meditații. Dar nu așa arată o politică de salarizare. Profesorii trebuie plătiți corespunzător statutului pe care ni-l dorim pentru ei în societate”, a punctat Zachmann.

El reamintește și protestul din urmă cu doi ani, când dascălii au blocat traficul pe Podul Basarab și au mers la poarta președintelui Klaus Iohannis, cel care promisese „România Educată”. „Din acel proiect ambițios nu a mai rămas nimic. Profesorii visează la salarii decente, dar sunt departe de veniturile magistraților sau ale medicilor”, spune jurnalistul.

O gaură bugetară plătită de toți

Zachmann consideră că actuala criză din educație se leagă direct de politica guvernărilor trecute. „Moș Crăciunul lui Marcel Ciolacu, cu promisiuni și cadouri electorale, a fost încărcat tot din banii noștri. Așa s-a ajuns la gaura financiară de azi. Profesorii cer mai mulți bani, dar statul are resurse tot mai limitate.”

Nemulțumirea generală și riscul de destabilizare

Pe lângă profesori, valul de nemulțumire cuprinde și alte categorii: pensionari, magistrați, medici și funcționari din administrația publică, unde se anunță mii de concedieri. „Vedem o acumulare a frustrărilor sociale. Profesorii se plâng de comasarea claselor, de ore suplimentare impuse, de instabilitatea titularizării. În mediul rural există chiar situații aberante, unde elevi din clase diferite învață împreună în aceeași sală. Toate acestea arată un sistem care scârțâie din temelii”, atrage atenția Zachmann.

Riscăm o prăbușire a încrederii în școală și în viitorul copiilor

„Profesorii au fost uitați, umiliți și transformați în cenușăresele României. În timp ce alte categorii au primit privilegii, ei s-au zbătut pentru supraviețuire. Acum nu mai cer doar salarii mai mari, ci respect și o politică reală pentru educație. Dacă statul continuă să ignore aceste semnale, riscăm nu doar proteste, ci și o prăbușire a încrederii în școală și în viitorul copiilor noștri”, avertizează jurnalistul.