Întârzieri critice în sănătate: spitalele regionale și cabinetele medicilor de familie, blocate în hârtii și contestații

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conceput ca motor al modernizării infrastructurii și serviciilor publice din România, întâmpină dificultăți majore în domeniul sănătății, generând întârzieri semnificative în implementarea proiectelor vitale pentru populație. În special, modernizarea cabinetelor medicilor de familie și construirea Spitalelor Regionale de Urgență au înregistrat blocaje birocratice și tehnice care riscă să compromită accesul pacienților la servicii medicale de calitate europeană.

Spitalele Regionale de Urgență: progres lent, dar vizibil

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a subliniat că proiectele Spitalelor Regionale de Urgență de la Iași, Cluj și Craiova nu sunt finanțate prin PNRR, ci printr-un mix de fonduri europene nerambursabile și buget de stat, în cadrul Programului Sănătate 2021–2027, cu contribuții suplimentare asigurate prin împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții.

Conform unui document semnat de către Stela Firu, secretar de stat în Ministerul Sănătății,  aceste etape sunt gestionate de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), iar termenul estimat pentru finalizarea tuturor celor trei spitale este a doua jumătate a anului 2028. SRU Cluj va avea 849 de paturi și va deveni principalul furnizor de servicii terțiare în regiunea Nord-Vest, cu un număr maxim de utilizatori simultani de 4.200 persoane.

Modernizarea cabinetelor medicilor de familie: implementare parțială

PNRR, prin Componentele 12 și 1.1, a alocat fonduri pentru renovarea și dotarea a aproximativ 2.000 de cabinete ale medicilor de familie, cu un buget total de 120,25 milioane euro, menite să modernizeze infrastructura primară și să asigure acces egal la servicii medicale în întreaga țară. Până în prezent, au fost semnate 1.248 de contracte de finanțare, în valoare de 18,9 milioane euro, dintre care 15,9 milioane euro provin din fonduri PNRR, restul fiind contribuții proprii ale medicilor sau cofinanțări locale.

13:01, 06.09.2025 • Sănătate

Pericol ascuns: grăsimea viscerală îmbătrânește inima mai repede decât îți imaginezi

09:18, 04.09.2025 • ACTUALITATE

Alertă medicală: microplasticele din alimente și băuturi ne otrăvesc organismul

În ceea ce privește execuția efectivă, datele oficiale indică un ritm inegal de implementare: unele județe au finalizat deja modernizările, în timp ce altele se confruntă cu întârzieri semnificative, generate de proceduri de achiziție complexe sau contestații la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC).

Punctele de vedere oficiale:

• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): A precizat că sumele contractate includ doar finanțarea eligibilă PNRR și TVA. În ceea ce privește execuția efectivă, aceasta se ridică la aproximativ 9,3 milioane euro, ceea ce reprezintă aproximativ 49% din valoarea contractelor semnate. MIPE subliniază că ritmul de implementare variază în funcție de complexitatea procedurilor de achiziții și de infrastructura inițială a fiecărui cabinet.

• Ministerul Sănătății: Menționează că programul de achiziții a echipamentelor medicale – inclusiv electrocardiografe, monitoare funcționale, spirometre, ecografe și aparatură de laborator de bază – este în desfășurare. Livrările s-au realizat parțial, iar pentru unele regiuni, cum este Regiunea 4, procedurile sunt în continuare contestate la CNSC, ceea ce întârzie punerea completă în funcțiune a cabinetelor modernizate.

Rezultatul este unul mixt: anumite județe au primit integral echipamentele și au început să utilizeze noile spații modernizate, în timp ce altele continuă să se confrunte cu blocaje administrative, întârziind beneficiile pentru pacienți și reducând impactul imediat al investițiilor.

Perspective oficiale și argumente de implementare

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) susține că:

• Proiectele sunt finanțate conform regulilor Uniunii Europene și includ etape de monitorizare și întreținere, pentru a asigura calitatea lucrărilor și durabilitatea investițiilor.

• Etapizarea proiectelor este o strategie deliberate, menită să garanteze executarea corectă și utilizarea responsabilă a fondurilor publice, evitând situațiile în care contracte complexe sunt lansate simultan fără resursele administrative necesare.

• Contestațiile și procedurile birocratice, deși pot părea obstacole, fac parte din mecanismul legal de protecție a transparenței și concurenței, evitând atribuirea abuzivă a contractelor publice și asigurând respectarea legislației UE.

Ministerul Sănătății completează că:

• Achiziția echipamentelor medicale și modernizarea infrastructurii sunt realizate pe baza unui calendar strict, iar majoritatea loturilor urmau să fie finalizate până în august 2025.

• Investițiile urmăresc îmbunătățirea serviciilor medicale primare, reducerea diferențelor între mediul urban și rural și creșterea accesului pacienților la diagnostice precoce și tratamente eficiente.

• Ministerul subliniază că, odată implementate integral, aceste modernizări vor reduce presiunea asupra spitalelor și vor contribui la prevenția bolilor, prin dotarea cabinetelor cu echipamente moderne de monitorizare și diagnostic.

Probleme și critică parlamentară

Deputatul Cristina-Emanuela Dascălu (AUR) a atras atenția asupra problemelor majore din teren:

• Implementarea PNRR în sănătate se confruntă cu întârzieri dramatice și birocrație excesivă, ceea ce încetinește accesul pacienților la servicii moderne;

• Multe cabinete ale medicilor de familie funcționează în spații improprii, cu echipamente depășite sau insuficiente și condiții neadecvate pentru pacienți;

• Întârzierea fondurilor și livrărilor afectează diagnosticul precoce, eficiența actului medical și motivația personalului, generând riscuri pentru sănătatea populației.

În acest context, parlamentarul solicită autorităților informații detaliate despre:

1. Distribuția dosarelor de modernizare pe județe și regiuni, cu indicarea exactă a stadiului fiecărei lucrări;

2. Inventarul complet al echipamentelor medicale livrate și funcționale;

3. Situația decontărilor și cauzele întârzierilor;

4. Planuri concrete de accelerare a implementării și de prevenire a pierderii fondurilor europene, inclusiv măsuri de urgentare a procedurilor contestate.

Analiză obiectivă

Documentele oficiale și declarațiile ministeriale evidențiază o realitate complexă și nuanțată:

• Proiectele de modernizare a cabinetelor medicilor de familie și construcția SRU nu sunt eșecuri absolute, dar întârzierile și blocajele administrative au redus impactul imediat al fondurilor PNRR;

• Fondurile europene sunt alocate, contractele semnate, iar execuția este în desfășurare, ceea ce indică progrese concrete, chiar dacă ritmul nu corespunde așteptărilor inițiale ale publicului și parlamentarilor;

• Contestațiile și procedurile birocratice fac parte din mecanismele legale de transparență și corectitudine, fiind esențiale pentru protejarea interesului public și respectarea regulilor UE;

• Pentru a maximiza beneficiile, autoritățile trebuie să monitorizeze constant implementarea, să rezolve rapid blocajele și să asigure comunicarea clară către medici și pacienți.

Prin urmare, modernizarea cabinetelor de familie reprezintă un proces în plină desfășurare, cu rezultate mixte: unele regiuni beneficiază deja de infrastructură și echipamente moderne, în timp ce altele așteaptă finalizarea procedurilor pentru a putea accesa integral fondurile europene.

Implementarea PNRR în sănătate reprezintă un proces de lungă durată, cu succesuri parțiale și întârzieri notabile. Spitalele regionale și modernizarea cabinetelor de familie au progresat, dar nu suficient pentru a satisface nevoile urgente ale populației. Echilibrul dintre progresul concret și critica parlamentară justificată evidențiază necesitatea unui control mai strict, a monitorizării continue și a soluțiilor rapide pentru accelerarea implementării proiectelor.

2r1423A r1423A