Călin Georgescu, patriotism cu garanție de 1,1 milioane de euro. Banca din Comore, banii din Elveția și afacerea care n-a existat
Călin Georgescu, omul care le-a promis românilor renașterea națională, suveranitatea economică și eliberarea de sub jugul finanțelor internaționale, are de explicat în instanță o poveste financiară absolut remarcabilă.
Apar în ea milioane de euro, o bancă africană prezentată drept britanică, un cont elvețian, o firmă din Caraibe și un om de afaceri român rămas, potrivit procurorilor, fără 1,1 milioane de euro.
DIICOT susține că Georgescu ar fi condus gruparea care a organizat presupusa înșelăciune. Fostul candidat respinge acuzațiile.
Șase milioane promise. Un milion încasat
Totul a început în septembrie 2021, când omul de afaceri Răzvan Leu căuta finanțare pentru tranzacții cu metale prețioase.
Potrivit anchetatorilor, Georgescu i-ar fi recomandat să discute cu Ionel Rusen, care l-a pus în legătură cu italianul Massimiliano Arena.
Oferta era generoasă: o linie de credit de șase milioane de euro, accesibilă prin intermediul unei presupuse instituții bancare britanice.
Exista o singură condiție: beneficiarul trebuia să depună o garanție financiară considerabilă.
Răzvan Leu a acceptat.
În decembrie 2021, din conturile societății sale au plecat două transferuri, de 2.500 și un milion de euro.
Creditul promis nu a venit niciodată.
Banca britanică avea sediul în Africa
Aici povestea capătă dimensiuni aproape cinematografice.
Potrivit DIICOT, instituția prezentată drept bancă din Marea Britanie avea, în realitate, sediul în Uniunea Comorelor, arhipelag situat în Oceanul Indian, lângă coasta Africii.
Banii au fost transferați într-un cont deschis la o bancă elvețiană, dar titularul era o entitate financiară înregistrată în Commonwealth of Dominica, în Caraibe.
Așadar, afacerea prezentată drept finanțare europeană avea o geografie extraordinară: România, Londra, Africa de Est, Elveția și Caraibe.
Globalizarea financiară, varianta în care milioanele călătoresc nestingherite, dar împrumutul nu ajunge niciodată la destinație.
Creditul crește la 15 milioane. Mai trebuie doar 100.000 de euro
În ianuarie 2022, presupusul mecanism a continuat.
Omului de afaceri i s-ar fi comunicat că finanțarea poate fi majorată spectaculos, de la șase la 15 milioane de euro.
Firește, pentru această minunată oportunitate era necesară încă o garanție.
Au urmat alți 100.000 de euro.
În total, transferurile descrise de procurori au însumat 1.102.500 de euro.
Un detaliu deosebit de interesant:
potrivit informațiilor din anchetă, 100.000 de euro din garanția inițială urmau să fie utilizați pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu.
Deocamdată, aceasta este o susținere din dosar, nu o utilizare efectivă a banilor stabilită printr-o hotărâre judecătorească.
DIICOT îl indică pe Georgescu drept conducătorul grupării
Procurorii susțin că Georgescu și-ar fi asumat conducerea grupului constituit în septembrie 2021, atribuindu-le celorlalți participanți roluri în presupusul mecanism infracțional.
Activitatea grupării ar fi continuat până în octombrie 2023.
Georgescu și Ionel Rusen au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Italianul Massimiliano Arena este cercetat separat.
Anchetatorii au instituit sechestru asupra vilei din Mogoșoaia a fostului candidat, achiziționată cu 240.000 de euro, și asupra unor conturi bancare cu aproximativ 100.000 de euro.
Acuzațiile trebuie dovedite în instanță, iar inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Personal, sunt convins că – în cazul lui Călin Georgescu – prezumția de nevinovăție este un foarte mare cadou.
De la Arestul Central la domiciliul din Mogoșoaia?
Miercuri, 18 noiembrie, Tribunalul Ilfov a decis înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu, pentru 30 de zile.
Hotărârea nu este definitivă.
Dacă va rămâne în vigoare, Georgescu va purta brățară electronică, nu va putea participa la adunări publice și va avea interdicția de a comunica cu persoanele indicate de instanță.
Dincolo de evoluția procesului, rămâne o contradicție politică spectaculoasă:
Omul care predică necontenit salvarea României de finanțele străine trebuie să răspundă unor acuzații privind o afacere construită tocmai în jurul unei finanțări externe, cu ramificații pe trei continente.
Iar această contradicție nu poate fi rezolvată nici cu discursuri despre suveranitate, nici cu invocarea unor conspirații universale.
Numai prin probe și printr-o hotărâre judecătorească.
Și suntem foarte curioși cât va mai trălălăi ”justiția” (extrem de prietenoasă cu acest impostor) toată galeria de procese care s-ar fi putut solda de multă vreme cu decizii finale. Și mult ”bulău” pentru mesia închipuit.