„Scoate-l, bagă-l, scoate-l iar!” Călin Georgescu, eroul telenovelei cu arest preventiv și martiriu politic
Călin Georgescu a mai câștigat o ieșire din arest. Teoretic. Practic, rămâne tot acolo. Tribunalul București a decis luni, 9 noiembrie, să-i înlocuiască arestul preventiv cu arestul la domiciliu, numai că hotărârea nu este definitivă și nici executorie.
Așadar, România poate urmări încă un episod al serialului judiciar în care protagonistul ba iese, ba rămâne, ba se pregătește să iasă din nou.
Iar Cristela Georgescu, soția sa, a introdus deja în scenariu martiriul politic.
Avem toate ingredientele unui vodevil național, cu excepția unui lucru: deznodământul.
Scoate-l, bagă-l, scoate-l iar!
Pe 13 octombrie, Tribunalul București a decis că Georgescu poate părăsi arestul preventiv și se poate muta acasă.
Procurorii DIICOT au contestat hotărârea, iar Curtea de Apel București a hotărât, pe 23 octombrie, că rămâne după gratii.
Pe 26 octombrie, altă încercare, altă soluție favorabilă. Tribunalul a dispus controlul judiciar 🙂 Tribunal amabil, serviabil, d-ăla ”independent”, cum i-e drag voinicului!
Două zile mai târziu, Curtea de Apel a decis definitiv prelungirea arestului preventiv până pe 27 noiembrie.
Astăzi, Tribunalul București a mai încercat o dată. Arest la domiciliu, 30 de zile!
Numai că decizia poate fi contestată și nu produce încă efectul mult așteptat.
Practic, Georgescu are un fel de libertate care nu poate fi folosită și un arest la domiciliu de care nu se poate bucura.
Ziua decisivă, episodul al șaptezeci și treilea
Spectacolul este întreținut cu remarcabilă perseverență de medi autohtone care anunță, la fiecare termen, câte o nouă „zi decisivă”.
Telespectatorul află că se apropie momentul adevărului.
Se pregătesc intervenții speciale, comentatori solemni, corespondenți înfrigurați și explicații despre soarta democrației.
Apoi vine hotărârea. Și aflăm că urmează altă hotărâre.
Desigur, această succesiune nu reprezintă vreo anomalie juridică. Apărarea are dreptul să solicite înlocuirea măsurilor preventive, procurorii pot formula contestații, iar judecătorii examinează cererile potrivit legii.
Nimic comic în exercitarea acestor drepturi.
Comedia începe când o procedură judiciară obișnuită este transformată, de fiecare dată, în bătălia finală dintre Bine și Rău.
Intră Cristela: deținutul politic și marea persecuție
Cristela Georgescu a ridicat însă spectacolul la un nivel superior.
Într-un mesaj video, soția fostului candidat l-a numit explicit „deținut politic” și a susținut că acesta este victima unei persecuții.
A invocat inclusiv presupuse nereguli privind supravegherea familiei și faptul că motivarea unei hotărâri ar fi ajuns în presă înainte să fie comunicată oficial apărării.
(Aceste obiecții merită verificate juridic. Dreptul la apărare și respectarea vieții private nu devin facultative în funcție de popularitatea inculpatului).
Dar calificarea drept „deținut politic” presupune ceva mai mult decât convingerea soției că autoritățile îi persecută bărbatul.
Iar aici începe partea cu adevărat savuroasă.
Când politica este furt cu ifose, cine mai este deținut politic?
Călin Georgescu se află în arest preventiv într-un dosar în care este acuzat de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat. Ancheta privește un presupus prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
Vinovăția sa nu a fost stabilită definitiv.
Să presupunem, numai de dragul exercițiului semantic, că doamna Georgescu propune o definiție inovatoare a deținutului politic.
Dacă politica românească ar fi redusă la furt practicat cu ifose, combinații financiare și afaceri făcute sub acoperirea unor mari idealuri naționale, atunci, desigur, expresia ar putea căpăta semnificații nebănuite.
Ar apărea o întreagă categorie de martiri, fiecare cu propriul dosar, propriul prejudiciu presupus și propriul discurs despre salvarea patriei.
Numai că asemenea artificii de vocabular nu țin loc de dovezi.
Ultimul episod nu a fost încă filmat
Astăzi, Georgescu a mai primit o hotărâre favorabilă. Urmează să vedem dacă aceasta va rezista eventualei contestații.
Între timp, acuzațiile trebuie cercetate, drepturile inculpatului respectate, iar judecătorii lăsați să-și facă treaba.
Publicul, în schimb, poate constata că asistă la o producție cu o distribuție impresionantă, răsturnări repetate de situație și un scenariu care refuză obstinat să ajungă la final.
Scoate-l, bagă-l, scoate-l iar! Mai bagă-l o dată!
Iar pentru media care pregătesc deja următoarea „zi decisivă”, avem o recomandare strict artistică: nu mai difuzați genericul de final.
Mai bine anunțați direct: „Va urma”.
Fiindcă, în această telenovelă, libertatea borfașului se dă numai în reluare.