Cât câștigă, de fapt, judecătorii români? CSM publică salariile nete, dar uită de cei aflați în vârful sistemului

Consiliul Superior al Magistraturii a decis să explice românilor cât câștigă judecătorii. A publicat salariile nete, cu sporuri incluse, a făcut comparații europene și a arătat că România nu stă chiar atât de bine în clasamentul remunerațiilor din justiție.

Prezentarea are două particularități:

folosește comparații care avantajează argumentul CSM

și nu spune nimic despre salariile judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Să traducem, așadar, cifrele din limba instituțională în românește, ca să înțeleagă toată lumea ce bani intră lunar în buzunarele magistraților.

De la aproape 7.000 la peste 20.000 de lei, în fiecare lună

CSM a publicat miercuri, 28 octombrie, grilele salariale actualizate ale judecătorilor.

Vorbim despre venituri nete, adică bani rămași după plata taxelor și contribuțiilor. Sumele includ sporurile luate în calcul de instituție.

Iată cât se câștigă, potrivit datelor oficiale:

Categoria	Salariu net lunar
Judecător stagiar	6.990–8.285 lei
Judecător cu grad de judecătorie	10.486–16.157 lei
Judecător cu grad de tribunal	14.390–17.948 lei
Judecător cu grad de curte de apel	16.309–20.346 lei

Atenție la o particularitate:

gradul profesional nu coincide întotdeauna cu instanța la care lucrează efectiv judecătorul. Un magistrat poate avea grad de curte de apel și să lucreze la tribunal sau chiar la judecătorie.

Diferențele dintre salarii țin de gradul profesional, vechime și gradație.

Altfel spus, doi judecători care lucrează în aceeași clădire pot încasa venituri diferite.

Cât câștigă un judecător față de un român obișnuit?

Aici comparația devine interesantă.

Potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu net din România era, în august 2026, de 5.688 de lei.

Să vedem ce înseamnă asta.

Cât câștigă, concret, judecătorii români?

CSM a publicat salariile nete lunare, adică banii pe care judecătorii îi primesc efectiv, după scăderea taxelor și contribuțiilor.

Sumele includ sporurile și diferă în funcție de gradul profesional și de vechime.

Un judecător stagiar câștigă între 6.990 și 8.285 de lei net pe lună.

Un judecător cu grad de judecătorie primește între 10.486 și 16.157 de lei net lunar.

Un judecător cu grad de tribunal încasează între 14.390 și 17.948 de lei net.

Un judecător cu grad de curte de apel ajunge la venituri cuprinse între 16.309 și 20.346 de lei net lunar.

Cât câștigă un judecător față de un român obișnuit?

Încă o dată: potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu net din România era, în august 2026, de 5.688 de lei.

Acum să comparăm.

Un judecător stagiar, aflat la începutul grilei, câștigă 6.990 de lei, adică cu 1.302 lei mai mult decât salariul mediu național.

Un judecător cu grad de judecătorie, remunerat la nivelul minim al grilei, primește 10.486 de lei. Asta înseamnă aproape 1,84 salarii medii nete.

Un judecător cu grad de tribunal, la nivelul minim, încasează 14.390 de lei, echivalentul a 2,53 salarii medii nete.

Iar un judecător cu grad de curte de apel, ajuns la maximul grilei publicate de CSM, primește 20.346 de lei lunar. Adică 3,58 salarii medii nete.

Mai simplu spus, un judecător aflat la acest nivel câștigă într-o singură lună cât un salariat plătit cu media națională în mai bine de trei luni și jumătate.

Desigur, comparația nu spune nimic despre pregătirea profesională, responsabilitățile sau volumul de muncă.

Dar arată limpede distanța dintre remunerațiile din magistratură și veniturile medii ale românilor.

Dar cât câștigă judecătorii de la Înalta Curte?

Nu știm din acest comunicat.

CSM a prezentat salariile judecătorilor cu grade profesionale de până la curte de apel, însă a omis veniturile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Adică exact instanța supremă, aflată în vârful sistemului judiciar românesc.

O absență greu de justificat într-un comunicat destinat tocmai clarificării situației salariale.

Nu înseamnă că aceste venituri sunt secrete sau că nu pot fi obținute din alte documente publice. Înseamnă că tabloul prezentat de CSM este incomplet.

Iar când îți propui să explici cât câștigă judecătorii din România, ar fi util să-i incluzi și pe cei mai importanți.

CSM spune că judecătorii români câștigă mai puțin decât colegii europeni

Instituția vine și cu o comparație internațională.

Potrivit CSM, salariul brut al unui judecător definitiv cu grad de judecătorie, aflat la începutul grilei, reprezintă de 1,89 ori salariul mediu brut național.

Media aritmetică a celor 27 de valori naționale din tabloul european al justiției, ediția 2026, este de aproximativ 2,13 ori.

Așadar, România se situează sub acest indicator.

Numai că trebuie explicat ce se compară.

Nu sunt comparate direct sumele în euro pe care le primesc judecătorii din diverse țări. Sunt comparate salariile judecătorilor cu salariul mediu din fiecare țară.

Este o metodă legitimă pentru a analiza poziția relativă a remunerației în economia națională.

Dar nu spune singură cât de bine trăiește efectiv un judecător din România în comparație cu unul din Germania, Franța sau Polonia.

Pentru asta ar trebui analizate și puterea de cumpărare, fiscalitatea, cheltuielile de trai și întreaga structură a remunerației.

Noi zicem că trebuie analizată și calitatea muncii și a produsului judecătoresc. Fiindcă acestea două sunt pur românești. Și asta se vede mai ales când Justiția noastră respectă comanda politică, neavând nico treabă cu ”independența” de care tot măcăne pe toate canalele.

Mai există un detaliu: comparația europeană folosește date din 2024, în timp ce salariile românești publicate acum sunt din octombrie 2026.

Prin urmare, CSM nu prezintă o comparație europeană completă și simultană a veniturilor actuale, ci un indicator specific, calculat pentru nivelurile de început de carieră.

Acest indicator poate fi corect fără să spună întreaga poveste.

De ce au apărut tocmai acum cifrele?

Explicația este legată de o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Cinci judecători și foști judecători români s-au adresat CEDO deoarece statul nu le achitase integral sumele salariale pe care le câștigaseră anterior prin hotărâri judecătorești definitive.

Vorbim despre diferențe salariale și despăgubiri, nu despre salariile lunare obișnuite.

Sumele rămase de încasat, conform susținerilor reclamanților, erau de aproximativ 30.000, 60.000, 107.454, 381.868 și 571.892 de euro.

Ultima sumă înseamnă peste jumătate de milion de euro pentru un singur reclamant.

CEDO a respins în unanimitate cele cinci cereri ca vădit neîntemeiate. Decizia a fost adoptată pe 13 octombrie și făcută publică pe 22 octombrie 2026.

Ce a decis CEDO, pe înțelesul tuturor?

Foarte simplu.

Judecătorii aveau hotărâri definitive care le recunoșteau dreptul la anumite sume. Statul nu achitase integral banii, ci efectuase plăți parțiale și amânase restul.

Reclamanții au susținut că aceste întârzieri le încălcau drepturile.

CEDO a constatat că, în împrejurările concrete ale cauzei, întârzierile și eșalonările nu au reprezentat o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Asta NU înseamnă că datoriile au dispărut.

Și nici că statul poate refuza oricând să plătească sumele datorate.

Înseamnă că, în condiții bugetare excepționale și cu respectarea unui echilibru între interesele implicate, plata poate fi eșalonată.

Curtea a analizat inclusiv faptul că reclamanții primiseră deja o parte dintre bani.

Există însă o observație importantă:

CEDO nu a judecat dacă salariile judecătorilor români sunt prea mari, prea mici sau justificate economic. Aceasta este o altă discuție.

Câți judecători are România?

CSM oferă și o imagine a distribuției personalului.

La 26 octombrie 2026, datele instituției cuprindeau 4.544 de judecători, repartizați astfel:

• 2.076 la judecătorii, reprezentând aproximativ 46%;
• 1.503 la tribunale, adică 33%;
• 965 la curțile de apel, aproximativ 21%.

Cifrele sunt utile pentru înțelegerea dimensiunii sistemului, dar nu permit calcularea exactă a fondului total de salarii.

Pentru asta ar trebui cunoscute veniturile efective ale fiecărui magistrat, inclusiv cele neprezentate aici.

CSM încheie cu un avertisment politic

Comunicatul conține și un pasaj care depășește explicațiile salariale.

CSM avertizează asupra practicilor de transferare deliberată a disputelor politice interne către instanțele internaționale, prin prezentarea distorsionată a realităților românești.

Instituția susține că asemenea practici pot afecta credibilitatea statului.

Este o poziție instituțională care merită consemnată, dar care nu clarifică de la sine cine ar fi distorsionat informațiile, în ce împrejurări și cu ce consecințe concrete.

Iar solicitarea unor explicații despre veniturile plătite din bani publici nu echivalează cu un atac asupra justiției.

La urma urmei… despre care credibilitate mai vorbim?

Ce ar trebui să înțeleagă românii din toate aceste cifre?

Judecătorii români au salarii considerabil peste media națională, iar diferența crește odată cu gradul profesional și vechimea.

Acest lucru nu demonstrează că sunt plătiți excesiv.

Justiția presupune pregătire profesională, responsabilitate, incompatibilități și o independență care trebuie protejată inclusiv financiar.

Dar nici invocarea independenței justiției nu poate înlocui transparența.

CSM are dreptul să explice de ce salariile sunt stabilite la aceste niveluri, de ce comparațiile internaționale trebuie făcute cu grijă și de ce executarea hotărârilor definitive este obligatorie.

Publicul are, la rândul său, dreptul să afle cât plătește efectiv pentru funcționarea sistemului.

Până la urmă, într-o țară în care salariul mediu net este de 5.688 de lei, un venit lunar de peste 20.000 de lei merită explicat limpede, fără indignări artificiale, dar și fără exerciții de cosmetizare statistică.

Iar dacă tot a decis CSM să facă lumină în grilele salariale, ar fi bine să aprindă becul și la Înalta Curte.

Tocmai acolo unde se află vârful sistemului.