Vortexul polar amenință România. Urmează o iarnă cu ger extrem și ninsori abundente

Un nou vortex polar se formează deasupra Polului Nord, iar specialiștii europeni avertizează că fenomenul ar putea influența semnificativ vremea în lunile de iarnă, inclusiv în România. Primele semne arată că vortexul polar nu se dezvoltă la fel de puternic ca în anii precedenți, ceea ce ar putea duce la destabilizări și episoade severe de frig și ninsori.

Ce este vortextul polar și cum influențează vremea în Europa

Vortexul polar este un sistem uriaș de vânturi extrem de reci, care se formează anual în stratosferă, la altitudini mari, deasupra Polului Nord. În condiții normale, acest „zid” atmosferic menține aerul arctic rece în zona polară, împiedicându-l să pătrundă spre sud.

Atunci când vortexul este stabil, Europa are parte, de regulă, de ierni mai blânde. Însă, dacă acesta slăbește sau se rupe, masele de aer rece se deplasează spre latitudini inferioare, aducând cu ele valuri de frig polar, ninsori abundente și episoade de iarnă extremă.

Datele recente din satelit, analizate de Severe-weather.eu, arată că temperaturile și presiunea din zona arctică scad rapid, semn că vortexul polar a început să se contureze. Totuși, în 2025, fenomenul pare să fie mai slab și mai instabil încă din primele faze de formare.

Factorii care destabilizează vortexul polar în 2025

Meteorologii identifică doi factori majori care ar putea destabiliza vortexul în acest sezon:

La Niña – fenomen climatic global caracterizat prin răcirea apelor Oceanului Pacific ecuatorial. Deși are loc departe de Europa, La Niña influențează circulația atmosferică la scară globală și este asociată cu ierni mai reci și instabile în emisfera nordică.

QBO negativ – Oscilația cvasi-bienală, un ciclu al vânturilor stratosferice de deasupra Ecuatorului. Atunci când direcția acestora este dinspre vest spre est, apare o predispoziție pentru instabilitatea vortexului polar.

Combinația dintre La Niña și QBO negativ sporește riscul producerii fenomenului de încălzire stratosferică bruscă (SSW). În astfel de situații, vortexul polar se rupe, iar aerul arctic se revarsă peste Europa, provocând episoade de iarnă severă.

Cum ar putea fi afectată România

Dacă prognozele actuale se confirmă, România ar putea avea parte de o iarnă capricioasă, cu alternanțe între perioade blânde și episoade de frig intens. Meteorologii nu exclud valuri de aer arctic cu temperaturi mult sub zero grade, viscol și ninsori abundente, în special în lunile ianuarie și februarie.

Zonele cele mai expuse sunt Moldova, Transilvania, Muntenia și Carpații Meridionali, unde masele reci de aer ar putea persista mai mult timp, generând chiar blocaje atmosferice.

În trecut, astfel de rupturi ale vortexului polar au adus valuri de frig sever în toată Europa, inclusiv în Balcani, provocând dificultăți în transport și consumuri record de energie.