Costul locuințelor ține tinerii români în casa părinților până la aproape 30 de ani

Vârsta medie la care tinerii români părăsesc casa părinților este de 27,3 ani, potrivit datelor publicate de Eurostat. România se situează astfel peste media Uniunii Europene, care în 2024 a fost de 26,2 ani. Față de anul precedent, media europeană a înregistrat o ușoară scădere, de la 26,3 ani.

Costul locuinţelor, un factor important

Deși România nu se află printre țările cu cele mai ridicate vârste de plecare de acasă, tendința rămâne una conservatoare, mai apropiată de statele din sudul și estul Europei decât de cele din nord. Spre comparație, tinerii din Croația părăsesc casa părintească, în medie, la 31,3 ani, cei din Slovacia la 30,9 ani, iar în Grecia la 30,7 ani. La polul opus se află Finlanda (21,4 ani), Danemarca (21,7 ani) și Suedia (21,9 ani), unde independența tinerilor este atinsă mai devreme.

Un factor important care influențează această decizie este costul locuirii. În România, ponderea tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care trăiesc în gospodării unde peste 40% din venitul disponibil este cheltuit pentru locuință este de 6,4%. Deși pare un procent ridicat, el este sub media europeană de 9,7% și indică o presiune financiară mai mică decât în alte țări.

Cât alocă tinerii pentru a-şi cumpăra o locuinţă

La nivel general, 4,7% din populația României alocă peste 40% din venitul disponibil pentru locuință, ceea ce înseamnă că tinerii români sunt mai afectați de acest tip de cheltuială decât media populației, dar diferența nu este semnificativă – doar 1,7 puncte procentuale. Spre comparație, în Danemarca diferența dintre tineri și restul populației ajunge la 14,3 puncte procentuale, iar în Țările de Jos la 8,4 puncte.

09:15, 25.09.2025 • ECONOMIE

Inteligența artificială, sub presiune: analiștii avertizează că trebuie să producă 2 trilioane $ anual pentru a-și justifica costurile

19:59, 17.09.2025 • ACTUALITATE

Locuințele de până la 120 mp, folosite ca domiciliu, ar putea fi scutite de impozit

Raportul Eurostat mai arată că, în 16 state membre UE, tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani sunt mai afectați de costurile locuinței decât restul populației. În Grecia, tinerii alocă în medie 30,3% din venitul disponibil pentru locuință, iar în Danemarca 28,9%, în timp ce în Croația, Cipru și Slovenia această pondere este de sub 3%.

România rămâne astfel într-o zonă de mijloc: tinerii părăsesc casa părintească mai târziu decât media europeană, dar se confruntă cu o presiune financiară moderată comparativ cu alte țări din Uniune.

Ce îi ţine pe tineri pe loc

De asemenea, migrația tinerilor români către alte state din Uniunea Europeană, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, poate influența statisticile, întrucât o parte dintre aceștia părăsesc casa părintească direct pentru a se stabili în străinătate.

Citeşte şi: Se pregătește o furtună pe piața imobiliară: prețurile locuințelor vor exploda. Cine nu cumpără acum, va regreta

Accesul limitat la locuințe sociale și condițiile restrictive de creditare pentru tinerii aflați la început de carieră sunt alte obstacole care amână mutarea de acasă, chiar și în mediul urban, unde chiriile sunt adesea peste posibilitățile reale ale unui tânăr cu venituri modeste.

Având în vedere toate aceste aspecte, rămâne de văzut dacă tendința descrescătoare la nivelul UE se va menține și în anii următori, sau dacă presiunile economice și sociale vor împinge din nou vârsta medie în sus. În cazul României, problema accesului la locuințe decente și accesibile pentru tineri ar putea deveni una prioritară în viitor, în special în marile orașe, unde chiriile continuă să crească, iar oferta de locuințe pentru tineri este insuficientă.

Evoluția acestui indicator – vârsta medie a plecării de acasă – rămâne un barometru relevant al independenței economice, al coeziunii sociale și al eficienței politicilor publice în sprijinul tinerei generații.