Subvenții, goluri de lichiditate și derogări: Cum rectificarea bugetului pe 2025 pune în pericol sustenabilitatea pensiilor

Proiectul de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2025, elaborat de Ministerul Finanțelor, expune sistemul la riscuri financiare și de lichiditate, pe fondul dependenței crescute de subvențiile de la stat, derogărilor de la legislația fiscal-bugetară și consultărilor publice reduse.

Dependința crescută de subvențiile de la stat

Una dintre principalele modificări propuse prin rectificarea bugetară este majorarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat cu peste 3,7 miliarde lei, sumă provenită în întregime din subvenții de la bugetul de stat. Această decizie ridică semne de întrebare asupra autonomiei financiare a sistemului public de pensii, care devine tot mai dependent de transferurile centrale. Pe termen mediu, această dependență poate genera presiuni asupra bugetului general consolidat, mai ales dacă apar dezechilibre între cheltuielile curente și veniturile colectate. Experții în finanțe publice avertizează că dependența excesivă de subvenții poate compromite sustenabilitatea sistemului, limitând capacitatea Guvernului de a gestiona alte priorități bugetare și crescând vulnerabilitatea în fața șocurilor economice.

Reduceri și redistribuiri de cheltuieli

Rectificarea prevede diminuarea cheltuielilor pentru „cheltuieli de personal” în mai multe capitole, precum și ajustări ale cheltuielilor pentru dobânzi în bugetul asigurărilor pentru șomaj. Aceste modificări pot genera tensiuni administrative, mai ales în instituțiile responsabile cu gestionarea plăților către pensionari și șomeri. Reducerea fondurilor alocate personalului implicat în procesul de administrare poate duce la întârzieri în plata pensiilor și indemnizațiilor, afectând calitatea serviciilor publice. De asemenea, redistribuirea cheltuielilor către alte capitole, fără creșterea eficienței administrative, poate crește riscul de erori sau întârzieri în execuția bugetară.

Goluri de lichiditate și cheltuieli suplimentare pentru dobânzi

Proiectul prevede majorarea cheltuielilor pentru dobânzi cu 50 de milioane lei pentru acoperirea golurilor temporare de casă în bugetul asigurărilor sociale. Specialiștii consideră că această măsură indică probleme de lichiditate în finanțarea curentă a sistemului, ceea ce poate duce la nevoia repetată de ajustări urgente. Dacă astfel de goluri devin recurente, ele pot afecta echilibrul financiar al bugetului și capacitatea de a respecta termenele de plată pentru pensii și contribuții sociale, crescând totodată costurile cu dobânzile pe termen lung.

21:28 • POLITICĂ

Guvernul garantează plata salariilor și pensiilor: Premierul Bolojan detaliază rectificarea bugetară

07:00, 29.09.2025 • SOCIAL

Ministrul Muncii încurajează plata pensiilor pe card, „Plătim de 10 ori mai mult Poștei decât băncilor”

Riscuri pentru bugetul șomajului și fondul de garantare

Rectificarea bugetului asigurărilor pentru șomaj include majorări semnificative atât la venituri, cât și la cheltuieli. Aceasta reflectă dificultatea de a estima corect impactul insolvențelor angajatorilor asupra fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. Riscul este ca fondurile disponibile să nu fie suficiente pentru acoperirea tuturor drepturilor angajaților, ceea ce poate conduce la întârzieri sau neplată parțială a salariilor și la pierderi de încredere în sistemul de protecție socială.

Derogări de la legislația fiscal-bugetară

Proiectul invocă derogări de la prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare și de la plafoanele stabilite prin Legea nr.8/2025. Aceste excepții ridică întrebări privind transparența și predictibilitatea deciziilor bugetare, întrucât permit adoptarea unor măsuri urgente fără evaluarea completă a impactului pe termen mediu și lung. Criticii avertizează că astfel de derogări pot crea precedente periculoase, în care rectificările urgente devin norma, reducând disciplina fiscal-bugetară și predictibilitatea pentru operatorii economici și cetățeni.

Proceduri de consultare reduse

Rectificarea este promovată în regim de urgență, ceea ce limitează consultările publice și analiza detaliată de către experți și societatea civilă. Deși contextul economic este invocat ca justificare, reducerea procedurilor normale de consultare poate diminua calitatea deciziilor luate și reduce oportunitățile pentru feedback din partea mediului academic și a organizațiilor neguvernamentale. Această abordare poate afecta percepția publicului asupra transparenței decizionale și a responsabilității instituțiilor implicate.

NFproiectOUGBASS2025_29092025