Guvernul decide azi soarta programului Anghel Saligny: termen-limită pentru contracte și reguli noi pentru investițiile locale

Guvernul dezbate azi un proiect de ordonanță de urgență care aduce modificări importante în funcționarea și finanțarea mai multor programe naționale de investiții derulate prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Executivul motivează intervenția prin necesitatea de a prioritiza investițiile aflate în stadii avansate, de a corecta anumite neconcordanțe legislative și de a asigura utilizarea mai eficientă a fondurilor publice, în contextul deficitului bugetar ridicat.

Programul „Anghel Saligny” – termen-limită pentru contracte și modificări la plăți

Una dintre măsurile-cheie vizează Programul național de investiții „Anghel Saligny”, destinat finanțării proiectelor de infrastructură locală. Potrivit proiectului, 31 decembrie 2026 devine termen-limită pentru încheierea contractelor de finanțare. Dacă un beneficiar nu semnează contractul până la această dată, obiectivul de investiții respectiv va fi eliminat din lista aprobată.

În plus, pentru a răspunde constrângerilor bugetare, Guvernul propune ca plățile către beneficiari să poată fi decalate în funcție de deschiderile de credite bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor. Măsura este prezentată ca necesară pentru evitarea blocajelor financiare și pentru menținerea echilibrului fiscal.

Tot în cadrul programului, proiectul reglementează folosirea sumelor colectate de Inspectoratul de Stat în Construcții pentru verificarea și controlul în teren al lucrărilor executate, în scopul creșterii transparenței și al monitorizării mai stricte a proiectelor.

Ce este programul ”Anghel Saligny”

Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” a fost lansat de Guvern în 2021 ca succesor al fostului PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală), cu un buget total de 65 de miliarde de lei (aprox. 13 miliarde de euro). Obiectivul declarat a fost acela de a finanța infrastructura locală – drumuri, rețele de apă și canalizare, gaze, poduri, sisteme de iluminat public și alte lucrări esențiale pentru comunități.

Deși la prima vedere programul pare indispensabil pentru dezvoltarea rurală și pentru modernizarea satelor și orașelor mici, el a devenit rapid unul dintre cele mai controversate instrumente guvernamentale din ultimii ani.

De ce este controversat ?

1. Acuzații de clientelism politic

Criticii au arătat fondurile din program nu sunt distribuite după criterii clare de necesitate sau performanță, ci în funcție de apartenența politică a primarilor și de influența liderilor locali.

• Presa și ONG-urile au documentat cazuri în care primăriile conduse de primari din partidele aflate la guvernare au primit sume mult mai mari decât cele conduse de opoziție.

• Programul este adesea descris drept „pușculița partidelor”, folosită pentru fidelizarea primarilor și câștigarea sprijinului electoral.

2. Probleme de transparență

Selecția proiectelor a fost criticată pentru lipsa unor criterii obiective și a unei evaluări independente. În unele cazuri, s-au aprobat proiecte costisitoare pentru localități foarte mici, în timp ce comune mai mari cu probleme grave de infrastructură nu au primit finanțare.

• Lista investițiilor aprobate a fost publicată târziu și incomplet, ceea ce a ridicat suspiciuni privind modul în care au fost prioritizate.

• Raportările publice privind stadiul execuției sunt limitate și greu de verificat.

3. Supraestimarea costurilor și calitatea lucrărilor

La fel ca în cazul PNDL, experții au atras atenția că multe dintre proiectele finanțate prin Saligny au costuri supraevaluate, în unele cazuri chiar duble față de prețul pieței.

• Se vorbește despre un risc ridicat ca fondurile să fie „sifonate” prin contracte cu firme de casă, care câștigă licitațiile și execută lucrări de slabă calitate.

• În lipsa unor controale riguroase, multe proiecte riscă să rămână „pe hârtie” sau neterminate.

4. Presiunea pe bugetul de stat

Cu un buget colosal de 65 de miliarde de lei întins pe mai mulți ani, programul generează o presiune uriașă asupra finanțelor publice. În contextul în care România se confruntă cu un deficit bugetar mare, economiștii avertizează că Saligny poate deveni o „gaură neagră” a bugetului, dacă nu sunt prioritizate proiectele cu adevărat necesare.

5. Lipsa de coordonare cu fondurile europene

Uniunea Europeană finanțează deja proiecte de infrastructură locală prin fonduri structurale și PNRR. În schimb, „Anghel Saligny” folosește bani exclusiv de la bugetul național, ceea ce ridică întrebări despre dublarea finanțărilor și despre faptul că statul român își asumă singur costuri pe care le-ar putea acoperi din fonduri nerambursabile.

Modificări privind consolidarea seismică

Proiectul de ordonanță intervine și asupra Legii nr. 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor. Printre schimbări:

• Raportul complet de expertiză tehnică va fi transmis autorităților locale, nu doar concluziile acestuia, pentru a crea o imagine mai clară asupra vulnerabilității seismice a fondului construit. Concluziile vor continua să fie trimise și către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

• Clădirile monument istoric și cele din zone protejate sunt exceptate de la obligativitatea încadrării în clasa de risc RsIV după intervenții, dacă avizele Ministerului Culturii nu permit acest lucru.

• Comisia Națională de Inginerie Seismică va putea emite opinii specializate privind eligibilitatea clădirilor contestate de solicitanți.

• Se clarifică eligibilitatea clădirilor cu destinația principală de locuință: cele deținute de persoane fizice, juridice sau autorități publice se finanțează printr-un subprogram distinct, iar clădirile de utilitate publică deținute de unități de cult ori ONG-uri recunoscute se încadrează într-un alt subprogram.

• Cheltuielile pentru dotări și active necorporale nu vor mai fi considerate eligibile, pe motiv că nu corespund scopului programului.

Educație și sănătate: școli și spitale consolidate

Proiectul aduce corecții și în ceea ce privește Programul „Școli sigure și sănătoase” (OUG nr. 7/2023) și Programul pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino” (OUG nr. 49/2023).

Printre măsuri:

• Se clarifică modul de calcul al valorii totale a obiectivelor de investiții, incluzând costurile eligibile și neeligibile.

• Documentațiile revizuite după corectarea neconformităților semnalate de MDLPA nu primesc un nou număr de înregistrare, pentru a simplifica procedura.

• Beneficiarii sunt obligați să mențină destinația clădirilor și să asigure întreținerea lor timp de cinci ani după recepția lucrărilor, sub sancțiunea restituirii fondurilor.

Redefinirea programelor de construcții publice și sociale

Executivul propune modificări și în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social. Printre acestea:

• redefinirea unor termeni precum „beneficiari” și „amplasament”;

• abrogarea unor subprograme considerate ineficiente sau depășite, inclusiv cele privind drumurile locale și județene, sălile de cinema, reabilitarea blocurilor din zone defavorizate și imobilele cu risc seismic;

• introducerea posibilității de a folosi fonduri pentru cheltuieli de pază și conservare a lucrărilor suspendate, pentru a evita degradarea acestora și dispute financiare.

Infrastructura sportivă: stadioane cu cofinanțare obligatorie

Un capitol aparte privește investițiile în infrastructura sportivă mare, în special stadioanele. Potrivit proiectului, acestea vor putea fi realizate doar dacă beneficiarii participă cu o cotă de cofinanțare de 20% din valoarea lucrărilor de construcții-montaj.

Dacă execuția lucrărilor a început deja, procentul de 20% se aplică doar asupra restului rămas de executat. Pentru proiectele încă nelansate, lucrările vor putea demara abia după 1 iulie 2026, cu condiția existenței unei convenții de cofinanțare. În lipsa acesteia, începerea lucrărilor va fi amânată.

De asemenea, proiectul suspendă inițierea de noi investiții până la 1 ianuarie 2028, cu excepția celor deja în derulare sau contractate.

Abrogări și simplificări legislative

Guvernul propune și eliminarea unor acte normative considerate nefuncționale:

• OUG nr. 74/2007 privind locuințele sociale pentru chiriașii evacuați, pe motiv că autoritățile locale nu mai transmit solicitări;

• OUG nr. 69/2010 și HG nr. 736/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor cu credite bancare garantate guvernamental, din cauza lipsei de interes.

Mecanism de eșalonare a plăților

Pentru toate programele naționale de investiții gestionate de MDLPA se introduce un sistem de eșalonare a sumelor datorate la buget de către beneficiari.

• Datoriile mai mici de 1.000 lei nu se eșalonează.

• Pentru sume între 1.001 și 50.000 lei, perioada maximă de eșalonare este de 6 luni.

• Pentru sume mai mari de 50.000 lei, eșalonarea poate ajunge până la 5 ani, în funcție de capacitatea financiară a beneficiarului.

Dacă beneficiarii nu respectă plata a două rate consecutive sau renunță la eșalonare fără a achita integral sumele restante, facilitățile se pierd, iar ministerul reia procedura de recuperare.

Impact și justificare

Potrivit Guvernului, aceste modificări urmăresc:

• creșterea eficienței utilizării fondurilor publice;

• prioritizarea proiectelor cu un grad ridicat de maturitate și impact socio-economic;

• evitarea deschiderii de noi șantiere în lipsa resurselor financiare;

• consolidarea disciplinei bugetare și reducerea deficitului.

Executivul avertizează că neadoptarea ordonanței ar putea duce la întârzierea sau abandonarea unor lucrări deja finanțate, cu efecte negative asupra serviciilor publice esențiale, precum infrastructura de transport local, educația și sănătatea.

În plus, nerealizarea unor investiții deja începute ar putea conduce la degradarea lucrărilor executate, ceea ce ar însemna pierderi de fonduri publice și utilizarea lor în mod ineficient.