Bogdan Ivan: România plătește cel mai scump curent din Europa pe anumite intervale orare

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România ajunge să plătească, pe anumite intervale orare, cel mai scump curent din Europa. Potrivit acestuia, în ultima săptămână, media pe tranzacțiile de la bursă a fost de 145 de euro pe megawatt-oră, în timp ce în Franța prețul mediu a fost de 61 de euro.

Bogdan Ivan: Prețuri record la energia electrică

„România astăzi plăteşte cel mai scump curent uneori, pe anumite intervale orare, din Europa, pe medie avem pe tranzacţiile pe bursă în ultima săptămână o medie de 145 de euro şi vă dau o comparaţie: Franţa, care are media de 61 de euro per megawatt-oră”, a explicat ministrul, citat de news.ro.

Ivan a amintit și de situații extreme din anii trecuți, când România a plătit 27.000 de lei pentru un megawatt.

06:16, 01.10.2025 • Energie

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, totul despre ajutoarele de încălzire: Vom trece această iarnă fără un impact semnificativ

12:05, 26.09.2025 • Dezvăluiri

Cine este masonul impus de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, administrator la Conpet SA Ploiești

Vindem ieftin, cumpărăm scump

Ministrul a atras atenția asupra paradoxului prin care România vinde energie în Ungaria la prețuri extrem de mici, dar importă ulterior la tarife uriașe.

„România a vândut megawatt-ul în Ungaria, de exemplu, cu 20 de cenţi, cu un leu megawatt-ul. Și avem intervale de timp în care, între 6 şi 10 seara, România importă megawatt-ul de energie cu 1.000, 2.000, chiar 2.500 de lei”, a precizat Bogdan Ivan.

El a explicat că lipsa unor capacități de stocare eficiente face ca surplusul de energie din timpul zilei, mai ales din surse fotovoltaice, să fie exportat ieftin, în timp ce seara România devine dependentă de importuri scumpe.

Capacități scoase din producție

Potrivit ministrului, în ultimii zece ani România a scos din producție aproximativ 7.000 de megawați pe bază de gaz și cărbune, în timp ce a adăugat doar 1.200 de megawați noi, ceea ce a redus considerabil capacitatea de producție constantă.

„În ultimii 10 ani, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawaţi capacitate de producţie bazată pe gaz şi pe cărbune, capacitate de producţie în bandă şi nu a pus în loc decât 1.200 de megawaţi, altă capacitate de producţie energie electrică în bandă”, a menționat Ivan.

Angajamente asumate prin PNRR

Întrebat dacă România a fost obligată să renunțe la aceste capacități, ministrul a răspuns că țara și-a asumat prin PNRR închiderea minelor și centralelor pe cărbune până la 31 decembrie 2025, o țintă mult mai ambițioasă decât a altor state europene.

„România şi-a asumat prin PNRR cea mai agresivă ţintă de decarbonizare, şi anume să închidă minele şi centralele pe cărbune din Valea Jiului şi de la Complexul Energetic Oltenia până 31 decembrie 2025. În comparaţie, Germania sau Polonia au ales ca şi ţintă 2040, respectiv 2050”, a explicat ministrul Energiei.

Relația cu Comisia Europeană

Bogdan Ivan a povestit că reprezentanții Comisiei Europene i-au transmis clar că aceste măsuri au fost asumate de România, nu impuse din exterior. În prezent, ministerul încearcă să renegocieze amânarea acestor termene pentru a evita un pericol real de lipsă de energie și chiar de blackout.

„Cei din Comisia Europeană mi-au spus: domnule ministru, România şi-a asumat ţinta asta, nu noi. Noi v-am dat 2,6 miliarde de euro să faceţi noi capacităţi de producţie a energiei bazate pe gaz. Proiectele sunt pe hârtie, licitaţiile au fost făcute, nu au venit ofertanţii, iar noi astăzi suntem într-o situaţie extrem de complicată ca în trei luni de zile să rezolvăm o problemă acută a Sistemului Energetic Naţional”, a precizat Bogdan Ivan.