România plăteşte printre cele mai mari dobânzi din UE pentru împrumuturi

România plătește printre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană pentru împrumuturile sale, deși are o datorie publică mai mică decât multe alte state din regiune. O analiză realizată de Confederația Patronală Concordia arată că, în 2025, cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge la 7,5% din veniturile statului – un nivel care plasează țara pe locul trei în UE, după Ungaria și Italia. Situația arată lipsa de încredere a piețelor în disciplina fiscală a României, care se împrumută mai scump chiar și decât Serbia, stat aflat în afara Uniunii Europene.

România se împrumută mai scump ca Serbia

Țara noastră a ajuns în fața unei noi rectificări bugetare, pe care mediul de afaceri o consideră necesară și corectă, dar insuficientă. Confederația Patronală Concordia, organizație care reunește 20 de sectoare economice ce generează 30% din PIB, avertizează că, dincolo de ajustările de moment, problema reală rămâne lipsa de disciplină și de predictibilitate fiscală.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale subliniate de Concordia este costul finanțării. România se împrumută pe termen de 10 ani în euro la dobânzi de circa 6%. Prin comparație, Serbia – țară care nu are calificativ de „investment grade” și, deci, teoretic un risc mai ridicat – reușește să obțină finanțare la doar 4,6%.

Această diferență este considerată „nesănătoasă” pentru finanțele publice. Practic, România plătește mai mult pentru a atrage bani, deși are un nivel al datoriei publice mai mic decât alte state din regiune.

17:34 • ECONOMIE

Previziuni Codirlașu (CFA România): „România joacă la zero la PIB”. La cât va ajunge cursul

09:43, 06.10.2025 • ECONOMIE

De la mașini de spălat la espressoare: România exportă electrocasnice de 1,4 miliarde de euro în UE

Situația se reflectă direct în buget. Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în veniturile statului ar putea atinge 7,5% la finalul lui 2025, ceea ce plasează România pe locul trei în Uniunea Europeană, după Ungaria și Italia. Diferența este că acele state au datorii publice de câteva ori mai mari, raportate la PIB.

Economiștii subliniază că sustenabilitatea finanțelor publice nu ține doar de mărimea datoriei, ci de raportul dintre costul acesteia (dobânda) și ritmul de creștere al economiei. Dacă plătești dobânzi mai mari decât creșterea economică, fiecare leu împrumutat devine o povară în timp.

În cazul României, problema nu este doar cât de mare e datoria, ci cât de scump se împrumută statul. Iar asta înseamnă bani mai puțini pentru investiții în infrastructură, educație sau sănătate.

Deși statul ia mai mulți bani din taxe, cheltuielile curente cresc și mai repede

Pe partea de cheltuieli, cea mai mare ajustare vizează dobânzile (+29%). Creșteri moderate apar și la transferuri și cheltuieli de personal (+4,5%). Practic, guvernul nu face decât să recunoască realitatea: statul cheltuiește mai mult cu datoria și mai mult cu funcționarea sa de zi cu zi.

La venituri, colectarea a mers bine, dar nu pentru că economia „produce mai mult”, ci pentru că au crescut taxele și s-au eliminat facilități fiscale de la începutul anului 2025. În prezent, veniturile fiscale reprezintă 27,3% din PIB, iar până la sfârșitul anului ar putea trece de 28%.

Problema este că, deși statul ia mai mulți bani din taxe, cheltuielile curente cresc și mai repede.

Cheltuielile lunare cu personalul s-au stabilizat

Totuși, există și vești pozitive. Începând cu aprilie 2025, cheltuielile lunare cu personalul s-au stabilizat în jurul a 14,5 miliarde de lei, ușor mai mici decât în lunile anterioare. În 2024, nota de plată a statului pentru salarii crescuse constant, ajungând la finalul anului la 16,6 miliarde lei în decembrie.

De asemenea, creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii a fost de doar 4% față de anul trecut, sub rata inflației. Asta arată că există loc pentru disciplină și eficiență, fără ca statul să se blocheze.

Semnal de alarmă pentru Guvern

Concordia transmite clar: mediul privat are nevoie de stabilitate și transparență. Bugete realiste sunt un pas înainte, dar nu rezolvă problema de fond. România are nevoie de eficientizarea cheltuielilor publice, nu doar de noi taxe.

În lipsa credibilității, România va continua să plătească dobânzi uriașe la datorie. Diferența dintre a te împrumuta cu 6% și a o face cu 4% înseamnă miliarde de euro anual, bani care ar putea fi investiți în dezvoltare, nu în dobânzi.