Trump amenință Spania cu excluderea din NATO
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/Screenshot-2025-10-10-124232.png)
După Polonia, Germania și Franța, acum Spania intră în vizorul lui Donald Trump. Președintele SUA a cerut joi ca NATO să „ia în considerare excluderea” Madridului din alianță, pe fondul disputelor privind contribuțiile insuficiente la apărare. Declarația vine într-un moment în care Europa încearcă să-și mențină coeziunea militară în fața amenințării ruse.
Dispută din cauza cheltuielilor militare insuficiente
Declaraţiile au fost făcute pe fondul unei dispute privind cheltuielile militare insuficiente ale acestei țări din Europa de Vest, scrie Reuters.
Membrii alianței de securitate conduse de SUA au convenit în iunie să-și mărească semnificativ cheltuielile militare la 5% din produsul intern brut (PIB), pentru a îndeplini astfel o prioritate majoră pentru Trump, care dorește ca europenii să cheltuiască mai mult pentru propria apărare. Însă premierul spaniol Pedro Sanchez a anunțat la momentul respectiv că nu se va angaja să atingă ținta de 5% din PIB, calificând-o drept „incompatibilă cu statul nostru social și viziunea noastră asupra lumii”.
În cadrul unei întâlniri în Biroul Oval cu Alexander Stubb, președintele Finlandei, al doilea membru cel mai nou membru al NATO, Trump a spus că liderii europeni trebuie să convingă Spania să-și intensifice angajamentele față de alianța militară.
„Va trebui să începeți să discutați cu Spania”, a declarat Trump. „Trebuie să îi sunați și să aflați de ce sunt în urmă”, a mai spus liderul de la Casa Albă. El a adăugat apoi: „(Spaniolii) nu au nicio scuză să nu facă acest lucru, dar nu-i nimic. Poate ar trebui să-i dați afară din NATO, sincer”.
Trump on Spain: Maybe you should throw them out of NATO pic.twitter.com/kIItmatjEb
— Acyn (@Acyn) October 9, 2025
Spania este singura ţară care se opune creşterii cheltuielilor pentru apărare
În vară, Spania condusă de guvernul de stânga al premierului Pedro Sanchez s-a remarcat ca fiind singura țară din NATO care se opune creșterilor de cheltuieli pentru apărare la 5% din PIB pe an. Premierul Sanchez a explicat că Madridul va aloca apărării 2,1% din PIB, „nici mai mult, nici mai puțin”, explicând că în caz contrar, Spania va avea probleme cu finanțarea altor priorități, cum ar fi cheltuielile sociale. Un procent de 5% din PIB pentru apărare ar fi „disproporționat, nenecesar” și incompatibil cu asigurarea prestațiilor sociale, a explicat șeful guvernului de la Madrid.
La summitul NATO de la Haga, din iunie, Trump a amenințat că va negocia cu Madridul un acord comercial și va obliga Spania să plătească de două ori mai mult.
„Spania este singura țară, dintre toate țările care refuză să… Deci vor să profite puțin, dar vor trebui să ne plătească înapoi prin comerț, pentru că nu voi permite să se întâmple asta. Este nedrept”, a spus Trump, la summitul de atunci al alianței.
Într-o conferință de presă la finalul summitului, după o altă întrebare pe aceeași temă, Trump a asigurat chiar, pe un ton aparent glumeț, că va negocia personal cu Spania.
„O voi face personal. În acest fel, vor plăti mai mulți bani”, a afirmat liderul de la Casa Albă. „Ar trebui să le spui să revină și să plătească. Ești jurnalistă, spune-le să se întoarcă, ar trebui să se alăture tuturor țărilor care plătesc 5%“, i-a spus președintele SUA, în aceeași conferință, unei reporterițe iberice.
Citeşte şi: Summit NATO la Haga: Europa îl flatează pe Trump cu promisiuni riscante, evitând marile întrebări
În calitate de membră a Uniunii Europene, Spania nu negociază însă direct cu SUA în materie de comerț – Comisia Europeană s-a ocupat de aceste negocieri pentru întregul bloc format din 27 de țări.
Recent, agenția de rating Fitch a observat că economia Spaniei își păstrează reziliența, ajutată printre altele de „expunerea limitată la taxele vamale ale SUA”.
Nici o ţară nu a fost exclusă din NATO de la înfiinţarea alianţei
Spania a aderat la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord în 1982.
Alianța de apărare colectivă cu 32 de membri a fost în centrul atenției după ce Rusia a invadat Ucraina, în 2022, și a declanșat cel mai sângeros război terestru din Europa de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și până în prezent.
După semnarea acordului fondator de la Washington, nicio țară membră nu a fost exclusă și nici nu a părăsit prin voință proprie Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, de la înființarea ei, în 1949. De-a lungul deceniilor, apartenența la NATO a crescut, odată cu adăugarea mai multor țări europene, a unor foste republici sovietice și, mai nou, a două state scandinave (Suedia și Finlanda).
Tratatul fondator al NATO include însă o clauză de ieșire, ceea ce înseamnă că o țară ar putea teoretic să părăsească organizația internațională dacă dorește acest lucru, deși această procedură este supusă unui număr de condiții legale și politice. Această clauză se regăsește în articolul 13 din tratatul semnat la Washington, DC, pe 4 aprilie 1949. Acest articol stabilește că pentru ca oricare dintre părți să înceteze să mai fie membru al Alianței Atlantice, trebuie să fi trecut „douăzeci de ani de valabilitate a Tratatului”.
Mai mult, retragerea ar urma să se concretizeze oficial „la un an după ce a notificat denunțarea sa Guvernului Statelor Unite, care va informa guvernele celorlalte părți despre depunerea fiecărei notificări de retragere”.