Lege promulgată: butoane de panică în saloanele de spital și camere video obligatorii în ATI și UPU

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat miercuri promulgarea unei legi care introduce noi reglementări în sistemul sanitar, menite să crească nivelul de siguranță atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. Aceasta face parte din pachetul de legi asupra cărora premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.

„Am promulgat o lege care aduce noi reglementări în domeniul sănătății și care va crește gradul de protecție deopotrivă pentru pacienți și pentru personalul medical”, a scris șeful statului pe pagina sa de Facebook.

Butoane de panică în toate saloanele de spital

Potrivit noii legi, toate unitățile sanitare publice și private vor fi obligate să instaleze butoane de panică în fiecare salon destinat internării pacienților. Aceste sisteme vor putea declanșa o alertă în caz de urgență medicală sau pericol iminent.

21:08 • POLITICĂ

Nicușor Dan explică într-un interviu amplu, pentru Le Monde, mecanismele de manipulare și ascensiunea AUR

14:55 • POLITICĂ

Nicușor Dan, prima reacție după rezultatul alegerilor de la Primăria Capitalei: „Cetățenii au întotdeauna dreptate”

Măsura este considerată esențială mai ales pentru pacienții imobilizați sau cu autonomie redusă, care nu se pot deplasa pentru a solicita ajutorul personalului medical.

Supraveghere video în secțiile critice

Actul normativ impune, de asemenea, dotarea secțiilor ATI, a unităților de primiri urgențe și a celor destinate pacienților cardiaci critici cu sisteme de supraveghere video.

Scopul instalării acestora este asigurarea respectării protocoalelor și procedurilor medicale, astfel încât pacienții să beneficieze de îngrijire adecvată la cele mai înalte standarde.

Siguranță pentru personalul medical

Președintele a subliniat că noul sistem nu vizează doar protecția pacienților, ci și a personalului medical. Monitorizarea video și posibilitatea declanșării unei alerte rapide ar urma să descurajeze potențialele agresiuni din spitale, fenomen raportat în repetate rânduri în ultimii ani.

„În același timp, acest sistem oferă un grad sporit de siguranță personalului medical prin descurajarea potențialelor agresiuni din spitale”, a adăugat Nicușor Dan.

Noua lege urmează să fie pusă în aplicare după publicarea în Monitorul Oficial și după stabilirea normelor tehnice de implementare de către Ministerul Sănătății.

Trei direcții esenţiale pentru reforma în sănătate

Proiectul de reformă pe care Guvernul și-a angajat răspunderea are trei direcții majore. Prima vizează reorientarea pacienților din zona de spitalizare către medicina de familie și medicina de specialitate, prin eliminarea internărilor nejustificate. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că, prin tratarea pacienților la medicii de familie sau la specialiști, se pot economisi peste 3 miliarde de lei anual, bani care vor fi redirecționați către servicii medicale. În acest sens, modalitatea de plată pentru medicii de familie se va modifica: două treimi din venituri vor depinde de serviciile efectiv oferite pacienților, iar restul de o treime va fi calculat în funcție de numărul de pacienți înscriși pe listă.

Citeşte şi: Reforma din sănătate, în dezbatere publică: spitale strategice, evaluarea managerilor și finanțare pe performanță

A doua direcție urmărește creșterea accesului pacienților la servicii și tratamente. Astfel, persoanele din comunitățile izolate vor putea beneficia mai rapid de consultații primare, iar seniorii, bolnavii cronici și persoanele cu dizabilități vor primi îngrijiri la domiciliu fără costuri suplimentare. Totodată, mecanismul de acces la medicamente inovative va fi schimbat pentru a deveni predictibil și mai puțin împovărător pentru bugetul public, fiind încurajată în același timp prescrierea medicamentelor generice.

Cea de-a treia direcție privește responsabilitatea și performanța în spitale. Contractele de management vor fi bazate pe indicatori clari de performanță, evaluările vor fi transparente, iar numirile fără concurs vor fi eliminate. Managerii și șefii de secție vor avea o responsabilitate mai mare, iar spitalele vor fi obligate să recupereze sumele rezultate din servicii fictive. În același timp, ponderea plăților va fi orientată mai mult către serviciile medicale efectiv oferite pacienților și mai puțin către influențele salariale.