Zece riscuri cheie pentru industria de apărare, dezvăluite de document de la Ministerul Economiei

România este expusă tensiunilor regionale, în care securitatea națională este pusă la încercare de amenințări hibride, instabilitate geopolitică și provocări tehnologice. Un Proiect de Ordonanță de Urgență al Guvernului, elaborat de Ministerul Economiei, care vizează realizarea de investiții în domeniul securității naționale și asigurarea unor condiții optime pentru dezvoltarea proiectelor operatorilor economici din industria de apărare, scoate în evidență vulnerabilitățile critice ale sectorului: finanțare insuficientă, capacitate industrială limitată, lipsa personalului calificat și dependența de materii prime externe. Proiectul este analizat în ședința de azi a Guvernului, ca ”primă lectură”.

1. Dependența de fonduri și resurse insuficiente

Documentul subliniază că implementarea programelor de modernizare și dezvoltare a industriei de apărare depinde de intervenția legislativă rapidă și de alocări financiare suplimentare. Lipsa resurselor financiare disponibile face dificilă realizarea investițiilor planificate, ceea ce poate împovăra bugetul de stat și poate întârzia modernizarea echipamentelor militare și a capacităților industriale. Această situație generează vulnerabilități pe termen lung în domeniul securității naționale și limitează capacitatea României de a răspunde eficient la amenințările externe.

2. Capacitate industrială limitată

Documentul atrage atenția că infrastructura industrială existentă nu poate susține în totalitate autonomia strategică a României. Capacitatea de producție a echipamentelor militare este insuficientă pentru a satisface cerințele operaționale, ceea ce determină dependența continuă de importuri și de furnizori externi. Această limitare afectează atât pregătirea forțelor armate, cât și capacitatea statului de a gestiona situații de criză pe termen scurt și mediu.

3. Riscul falimentului operatorilor din sector

Documentul evidențiază că insolvabilitatea sau falimentul unor operatori economici din domeniul apărării ar crea lacune imediate în lanțul de aprovizionare. În absența acestor producători, forțele armate ar putea întâmpina dificultăți în accesul la muniții, echipamente și servicii esențiale, ceea ce ar compromite pregătirea operațională și ar crește timpul și costurile necesare pentru înlocuirea furnizorilor.

08:17, 03.10.2025 • ECONOMIE

Cum își modernizează România industria de apărare: armele NATO fabricate la noi acasă

09:12, 20.09.2025 • POLITICĂ

PSD a predat Ministerul Economiei la USR

4. Întârzierea tranziției la standardele NATO

Strategia notează că transformarea armamentului și a munițiilor la standarde NATO este încă incompletă. Aceasta afectează interoperabilitatea cu forțele aliate și limitează eficiența răspunsului în scenarii militare comune. Lipsa omologării și a integrării complete a echipamentelor standard NATO creează un decalaj tehnologic semnificativ în comparație cu aliații.

5. Amenințări hibride și cibernetice

Documentul subliniază că evoluțiile tehnologice și amenințările hibride, inclusiv atacurile cibernetice și dezinformarea, reprezintă riscuri majore pentru securitatea națională. Aceste provocări pun presiune pe capacitatea rapidă de reacție a instituțiilor românești și necesită modernizarea urgentă a echipamentelor și a procedurilor de apărare cibernetică, mai ales în contextul agresiunilor regionale și al militarizării zonei Mării Negre.

6. Cadrul legal insuficient

Strategia indică faptul că legislația existentă nu facilitează implementarea rapidă a programelor de modernizare sau atragerea investitorilor strategici. Lipsa unui cadru legislativ clar și flexibil limitează posibilitatea de a dezvolta parteneriate public-private și de a investi eficient în producția de armament, tehnologii militare și echipamente dual-use.

7. Deficit de personal calificat

Documentul arată că personalul militar și specialiștii din industria de apărare nu dispun întotdeauna de pregătirea necesară pentru operarea echipamentelor moderne și pentru mentenanța acestora. Lipsa formării continue și a instruirii în tehnologiile emergente poate compromite funcționarea optimă a infrastructurii militare și performanța operațională a forțelor armate.

8. Dependența de materii prime externe

Strategia subliniază că producția internă de materii prime esențiale pentru armament și muniție este limitată. Această dependență de furnizori externi crește riscul întreruperii lanțului de aprovizionare în situații de criză și afectează reziliența strategică a României. Realizarea investițiilor pentru asigurarea autonomiei în materii prime este prezentată drept o prioritate urgentă.

9. Necesitatea parteneriatelor internaționale

Modernizarea industriei de apărare se bazează pe colaborarea cu state NATO și UE, precum și pe transferul de tehnologie și know-how. Documentul evidențiază că, fără parteneriate rapide și eficiente, progresul tehnologic și industrial al României este limitat. Co-producțiile și proiectele comune reprezintă mecanisme esențiale pentru atingerea obiectivelor strategice.

10. Implementare pe termen lung fără garanții imediate

Chiar dacă Strategia Națională pentru Industria de Apărare acoperă perioada 2024–2030, documentul recunoaște că fără măsuri rapide și concrete, modernizarea industriei poate fi întârziată. Aceasta ar lăsa România vulnerabilă la riscuri geopolitice și ar întârzia atingerea standardelor NATO, afectând capacitatea de reacție în situații de urgență și securitatea națională pe termen scurt.

Schimbări preconizate

Proiectul promovat de Ministerul Energiei prevede mai multe schimbări care să să ducă la creșterea investițiilor în sctor. Nota de fundamentare a documentului explică aceste modificări:

”Investițiile în industria de apărare devin o prioritate strategică. Acestea ar trebui să se concentreze pe modernizarea echipamentelor militare, dezvoltarea de noi tehnologii de apărare și creșterea capacității de producție internă a echipamentelor militare. Această abordare nu doar că va spori securitatea națională, dar va contribui și la creșterea autonomiei strategice a României în cadrul alianțelor sale.

România trebuie să acționeze rapid, implementând măsuri clare și eficiente pentru a asigura că forțele sale armate sunt pregătite să răspundă provocărilor curente și viitoare. În acest sens este esențial ca România să achiziționeze și să dezvolte  și cu precădere să producă tehnologii militare avansate, care vor permite forțelor armate să opereze la standardele NATO și să fie pregătite să facă față provocărilor dintr-un mediu operațional tot mai complex.

Investițiile din domeniul industriei naționale de apărare sunt calificate în prezenta ordonanță drept investiții care se realizează de către un operator economic definit potrivit art. 1 alin (2) lit. b) sau o societate la care acesta și un  investitor privat dețin participații și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

1. a) capacitățile de producție construite, modernizate, supuse reconversiei sau extinse se încadrează în prevederile art. 5 din Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare și sunt înscrise în inventarul prevăzut la art. 1 alin. (15) din Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
2. b) se încadrează în prevederile Strategiei naționale pentru industria de apărare în vigoare;
3. c) elementele esențiale ale mandatului ministerului de resort, ce va avea și rol în supravegherea și asigurarea protejării intereselor esențiale de securitate și condițiile principale de realizare ale investiției se aprobă de Guvern prin memorandum; dacă în urma negocierilor purtate de operatorul economic și investitor rezultă afectarea vreunui drept sau interes legitim, ministerul de resort întreprinde demersuri pentru eliminarea acestor efecte;
4. d) sunt avizate de către CSAT ca fiind necesare protecției intereselor esențiale de securitate națională și asigurării securității aprovizionării, prin construirea pe teritoriul naţional de capacităţi industriale în domeniile de activitate prevăzute la art. 5 Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care să poată asigura armament, muniţie şi material de război. Avizul CSAT se emite în conformitate cu prevederile Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările și completările ulterioare;
5. e) sunt supuse examinării și avizării CEISD conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenței nr. 21/1996 și nu distorsionează concurența;
6. f) beneficiază de fonduri externe prin intermediul unor programe de finanțare destinate creșterii capacităților de producție ale industriei de apărare din cadrul Uniunii Europene;
7. g) operatorul economic sau, după caz, societatea se obligă să mențină investiția pe întreaga durată a acesteia, în condiţii de eficienţă economică cu asigurarea de know-how, a portofoliului de clienţi şi a forţei de muncă.

În vederea implementării proiectelor de investiții, investitorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

1. a) au experiență similară în domeniul investiției și, în condițiile unei participații majoritare, stabilesc strategia de management a societății și dețin controlul managerial și operațional al societății;
2. b) deţin know- how -ul, licențe, capacitatea financiară şi tehnică necesară realizării obiectului de activitate al societății;
3. c) au fost supuși verificării de securitate prevăzută de Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare și au obținut aviz favorabil necesar accesului la informații clasificate;
4. c) asigură securitatea informațiilor și securitatea accesului la produsul specific pe întreg ciclul de viață al proiectului în condiții de continuitate al aprovizionării pentru industria națională de apărare și pentru FSNA;
5. d) investitorul se obligă să respecte standardele de calitate și securitate în domeniul produselor/ serviciilor.

Prin efectul prezentei ordonanțe de urgență, investițiile  sunt asimilate ca fiind:

1. a) de securitate națională în sensul art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
2. b) lucrări de utilitate publică și de interes strategic pentru securitatea națională a României, în sensul Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare;
3. c) de interes public național, în sensul art. 476 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
4. d) situații excepționale, în sensul prevederilor art. 5 alin. (2) și (4) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului;
5. e) proiecte de interes public deosebit, de interes național și care privesc securitatea națională, în sensul art. 27 alin. (2) lit. c) și alin. (3) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
6. f) proiecte de interes național/importanță/securitate națională pentru care este permisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol, în condițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și, după caz, scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier național, în condițiile art. 40 și art. 44 din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic.

Capacităţile de producţie şi sau servicii decurgând din realizarea investiției se înscriu în inventar și Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare în conformitate cu prevederile Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, republicată.

Pe durata existenței investiției, destinația acesteia nu se modifică.

Acționarii pot stabili prin actul constitutiv al societății din care  aspecte rezervate în scopul protejării interesului esențial de securitate.

La încetarea din orice motiv a societății, ținând cont de interesul esențial de securitate, acționarii se obligă să negocieze și să convină, la discreția lor, asupra unor termeni și condiții rezonabile pentru a permite continuarea activității.

În toate cazurile, investițiile în curs de implementare sau implementate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență trec în proprietatea statului și administrarea ministerului de resort fie la încetarea persoanei juridice, fie ca urmare o oricărei decizii a acesteia sau a acționarului majoritar care conduce la sistarea sau neutilizarea capacităților potrivit destinației.

În cazul în care investitorul intenționează să se retragă din societate, operatorul economic are drept de preemțiune la cumpărarea acțiunilor, la valoarea determinată conform unei evaluări efectuate de un evaluator ANEVAR.

Având în vedere dispoziţiile art. 346 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene (TFUE), potrivit cărora orice stat membru poate lua măsurile pe care la consideră necesare pentru protecţia intereselor esenţiale ale siguranţei sale şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi material de război, cu condiţia ca respectivele măsuri să nu distorsioneze concurenţa pe piaţa internă pentru produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare şi luând în considerare necesitatea definirii unui mecanism de implementare a art. 346 TFUE în materia realizării unor investiţii în domeniul industriei de apărare, fără de care se creează vulnerabilităţi privind securitatea naţională.

În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, este necesară promovarea și aprobarea prezentului proiect de ordonanță de urgență.”

Industria apărării: România și Polonia, huburi militare europene

România reprezintă un punct central pentru infrastructura și logistica militară la granița de est a Uniunii Europene. În ultimii doi ani, statul român a semnat parteneriate strategice cu producători locali și internaționali de echipamente militare, vizând atât dezvoltarea de facilități noi, cât și modernizarea celor existente. Un document semnat de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, oferă exemple concrete de proiecte  industriale implicate în livrarea de echipamente sau servicii militare:

• platformele de transport multifuncționale pe roți, pentru autocamioane, acordul-cadru fiind semnat cu Iveco Defence Vehicles SPA Italia, iar pentru remorci, acordul-cadru fiind semnat cu Rheinmetall Automecanica S.A. (denumire actuală);
• transportorul blindat pentru trupe 8×8 PIRANHA 5, acordul-cadru fiind semnat cu General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH, Elveția;
• autovehiculele tactice blindate de tip ușor – ATBTU, contractul fiind semnat cu Otokar Otomotiv VE Savunma Sanayi, Turcia;
• sistemul obuzier calibru 155 mm autopropulsat pe șenile, contractul fiind semnat cu Hanwha Aerospace, Coreea de Sud;
• revitalizarea și modernizarea aeronavelor IAR-99 Standard din dotarea Ministerului Apărării Naționale, În configurația IAR„99 SM, contractul fiind semnat cu Avioane Craiova S.A.;
• sistemul UAS tactic-operativ clasa II – Watchkeeper acordul-cadru fiind semnat cu Elbit Systems Ltd., Israel;
• sistemul integrat de arme SHORAD – VSHORAD, sistemul SHORAD și sistemul VSHORAD, acordul-cadru fiind semnat cu Rafael Advanced Defense Systems, Israel;
• sistemul de război electronic contra UAS, contractul fiind semnat cu Elbit Systems EW and SIGINT – Elistra Ltd., Israel;
• munițiile de diverse calibre, acorduri-cadru sau contractele fiind semnate cu C.N. Romarm S.A.,
• echipamentele CBRN (chimic, biologic. radiologic și nuclear), contractele fiind semnate cu S.C. Cess Plus Solutions S.R.L., STIMPEX S.A. și S.C. Motexco S.R.L.