Promisiunea de aproape un miliard de euro care s-a topit în hârtii: povestea foștilor angajați Petrom uitați de stat

După aproape două decenii de tensiuni, amânări și procese între foști angajați ai Petrom și statul român, Curtea Constituțională a pus punct unei controverse juridice care a frământat mii de oameni. CCR a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate privind articolul care permite Guvernului să decidă „momentul și proporția” vânzării de acțiuni către salariați.

Doi foști angajați au invocat încălcarea principiilor statului

Speța a fost ridicată de doi foști angajați, Mihaela Mihalachi și Gheorghe Albina, care au reclamat că norma lasă Guvernului puterea de a amâna la nesfârșit dreptul promis salariaților Petrom – de a cumpăra până la 8% din acțiunile companiei. Ei au invocat încălcarea principiilor statului de drept și a egalității în fața legii, acuzând o „condiție pur potestativă” care a făcut ca mii de oameni să-și piardă speranța într-o compensație echitabilă după privatizarea gigantului energetic.

Curtea a respins însă argumentele, arătând că problema nu ține de constituționalitate, ci de executarea legii. În opinia judecătorilor constituționali, actul normativ nu este contrar Constituției doar pentru că Guvernul a întârziat să-l aplice. Mai mult, între timp a fost emisă și Hotărârea de Guvern nr. 746/2022, care stabilește cota efectivă de acțiuni (1% din capitalul social) și termenul până la care acestea pot fi cumpărate.

Decizia CCR confirmă o linie jurisprudențială mai veche, potrivit căreia Curtea nu sancționează lipsa de acțiune a Executivului, ci doar neconcordanțele dintre lege și Constituție. Cu alte cuvinte, dacă Guvernul întârzie aplicarea unei legi, remediul nu se găsește la Curtea Constituțională, ci în instanțele de contencios administrativ.

10:25 • Dezvăluiri

Noul tun imobiliar, preluarea Caselor de Cultură ale Studenților de către primării, este neconstituțional

06:56, 03.11.2025 • Justitie

Decizie istorică pentru debitori: Curtea Constituțională confirmă regulile stricte ale executărilor silite

Pentru foștii angajați ai Petrom, hotărârea nu aduce o victorie, dar nici nu le închide complet ușa justiției. Ei pot continua să ceară în instanță executarea obligațiilor statului.

21 de ani de profituri uriașe, dar fără niciun leu pentru foștii angajați care trebuiau să devină acționari

La mai bine de două decenii de la privatizarea Petrom, cea mai mare companie din România continuă să producă profituri de miliarde, să verse sume impresionante la bugetul de stat și să răsplătească anual acționarii, însă nu și pe foștii săi angajați, cărora li s-a promis prin contractul de privatizare că vor deveni acționari.

OMV Petrom, controlată de grupul austriac OMV, a distribuit în aprilie 2025 dividende de bază de 2,77 miliarde de lei pentru anul financiar 2024. Din această sumă, peste jumătate a plecat în Austria, către acționarul majoritar OMV Aktiengesellschaft Wien, iar circa 20% au revenit statului român, proporțional cu participația sa de 20,7%. Restul a fost împărțit între alți acționari persoane fizice și juridice.

Compania analizează acum posibilitatea acordării unui dividend special, decizia urmând să fie luată în trimestrul al treilea din 2025.

O companie de aur, o promisiune uitată

În 2004, când Petrom a fost privatizată, avea peste 50.000 de angajați. Contractul de privatizare prevedea clar că până la 8% din capitalul social al noii companii OMV Petrom urma să fie oferit spre cumpărare angajaților, la același preț cu cel plătit de austrieci: 0,2165 lei pe acțiune.

Această prevedere nu a fost niciodată aplicată. Astăzi, cele 8% din acțiuni ar valora circa 4 miliarde de lei la cotația bursieră actuală, adică aproape un miliard de euro. În toți acești ani, foștii angajați nu au primit niciun titlu și niciun dividend, în timp ce compania a înregistrat profituri uriașe.

Profituri record, nicio compensație pentru foștii salariați

Între 2022 și 2024, OMV Petrom a raportat profituri nete de 10,2 miliarde lei, 3,94 miliarde lei și 4,14 miliarde lei, consolidându-și statutul de cel mai puternic jucător energetic din regiune.

Din 2005 până în 2024, compania a contribuit cu 44 de miliarde de euro la bugetul statului român, prin taxe, impozite și dividende. Capitalizarea bursieră a depășit 8,8 miliarde de euro, iar OMV deține peste 51% din acțiuni, urmată de statul român, cu 20,7%.

În tot acest timp, fostele cadre Petrom care ar fi trebuit să beneficieze de 8% din acțiuni au rămas pe dinafară, deși dreptul lor este recunoscut inclusiv de instanțele din România.

2019 – Decizie definitivă a Curții Supreme, ignorată de Guvern

După 15 ani de pasivitate, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în 2019 că Guvernul României este obligat să adopte o hotărâre pentru vânzarea către foștii angajați a pachetului de 8% din acțiunile deținute de stat.

Magistrații au stabilit și penalități: 1.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere în care Guvernul nu adoptă hotărârea. Cu toate acestea, nicio măsură concretă nu a fost luată până astăzi.

Între timp, unele firme private au profitat de incertitudine și au cumpărat „drepturile litigioase” de la foști angajați, pe sume infime comparativ cu valoarea reală a acțiunilor.

2022 – Guvernul reduce ponderea de la 8% la 0,999%

În loc să aplice sentința, Guvernul a adoptat în 2022 un draft de act normativ care reducea drastic pachetul destinat angajaților, de la 8% la doar 0,999% din capitalul social. Textul nu preciza însă cine sunt beneficiarii și nici procedura concretă de vânzare.

Ulterior, în 2023 și 2024, Ministerul Energiei a tot anunțat că „lucrează la un ordin” pentru aplicarea deciziei ÎCCJ, însă nu s-a emis niciun document final.

În 2025, Guvernul susține că așteaptă soluționarea proceselor aflate pe rol pentru a putea trece la vânzarea acțiunilor, menționând că H.G. 746/2002 (actualizată) este contestată în instanță.

O privatizare cu multe semne de întrebare

Privatizarea Petrom, în 2004, a fost una dintre cele mai controversate tranzacții ale statului român. Austriecii de la OMV, atunci o companie mult mai mică decât Petrom, au plătit 669 milioane de euro pentru o companie care deținea rezerve evaluate la peste 10 miliarde de euro.

De atunci, OMV Petrom a devenit gigantul energetic al Europei de Sud-Est, iar odată cu apropiata exploatare a gazelor din perimetrul Neptun Deep, compania se pregătește să intre într-o nouă eră de creștere.

Două promisiuni neîndeplinite

În 2008, Petrom a promis actualilor angajați că le va oferi 100 de acțiuni gratuite, ca „recompensă” prevăzută în contractul colectiv de muncă. Scrisori oficiale, semnate de directorul general de atunci, anunțau transferul titlurilor către angajați.

În realitate, nici aceste acțiuni nu au fost vreodată acordate. „Cadoul” a rămas doar pe hârtie.

Dreptate amânată, oameni uitați

Astăzi, în 2025, drepturile foștilor angajați Petrom sunt mai departe ca oricând de a fi respectate. Mii de oameni, cei mai mulți trecuți de 60 de ani, continuă să se judece cu statul pentru ceea ce li s-a promis acum 21 de ani.

Mulți nu vor mai apuca, probabil, să-și vadă numele trecute pe listele de acționari. În timp ce OMV Petrom se pregătește să împartă noi dividende de miliarde, pentru foștii săi angajați singura certitudine rămâne aceeași ca în 2004: promisiuni neîndeplinite.