Nicușor Dan sesizează Curtea Constituțională în legătură cu legea privind ariile protejate și proiectele energetice

Președintele României, Nicușor Dan, a trimis către Curtea Constituțională o sesizare referitoare la legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și regulile aplicate în evaluarea impactului asupra mediului.

Proiectul legislativ modifică modalitatea în care pot fi derulate investițiile hidroenergetice, permițând reluarea lucrărilor începute înainte de iunie 2007, momentul intrării în vigoare a actualului cadru legal privind ariile protejate. Inițiativa legislativă, adoptată miercuri de Camera Deputaților ca for decizional, a generat reacții ample în spațiul public și tensiuni politice puternice, în special între PSD și ministrul Mediului, Diana Buzoianu.

Argumentele prezentate în sesizare

Conform comunicării oficiale, președintele a transmis că proiectul ridică probleme de constituționalitate și intră în contradicție cu obligațiile asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Documentul trimis Curții Constituționale precizează că legea limitează protecția habitatelor naturale prin posibilitatea de reducere a limitelor ariilor protejate și prin eliminarea evaluărilor de mediu pentru categorii extinse de proiecte considerate de importanță energetică sau de securitate națională.

18:04, 07.11.2025 • POLITICĂ

După verdictul CCR, Pachetul 2 se fragmentează. Guvernul pregătește mai multe ordonanțe fiscale

16:26, 07.11.2025 • POLITICĂ

Motivarea CCR în cazul pensiilor speciale: legea aduce o viziune mai restrictivă, dar justificată social

În sesizare se menționează că prevederile legislative contestate pot modifica nivelul actual de protecție și pot permite avizarea unor investiții fără parcurgerea etapelor obligatorii de analiză a impactului ecologic.

„Am semnat sesizarea către Curtea Constituțională în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și al evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituționalitate și contravine obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene,” arată Nicușor Dan într-o postare pe Facebook.

Președintele arată, în cererea depusă, că dreptul la un mediu sănătos este garantat de Constituție, iar adoptarea unor derogări generale pentru anumite tipuri de proiecte ar putea genera un regres legislativ care ar afecta direct nivelul de conservare asigurat în prezent. De asemenea, se face referire la riscul lansării procedurilor oficiale de infringement, întrucât normele europene aplicabile nu permit exceptarea automată a unor proiecte de la evaluarea de mediu.

Reacții divergente și poziția Ministerului Mediului

Legea a fost unul dintre subiectele centrale ale dezbaterilor la nivel politic în ultimele zile. Forma finală a fost susținută de PSD, care a argumentat că este necesară crearea unui cadru care să permită finalizarea unor proiecte hidroenergetice blocate de mai mulți ani. Social-democrații au afirmat că investițiile respective sunt relevante pentru capacitatea energetică a României în contextul evoluțiilor actuale din piața europeană a energiei.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a criticat public adoptarea legii și a afirmat că procedura reprezintă un risc major pentru pădurile valoroase din România. Într-un mesaj public postat pe o platformă de socializare, ministrul a transmis că proiectele vechi ar trebui evaluate în funcție de utilitatea actuală și că nu este justificată finalizarea unor hidrocentrale care nu mai sunt eficient economic din cauza diminuării debitelor cursurilor de apă. Oficialul a precizat că legislația în vigoare blochează astfel de proiecte tocmai pentru că evaluările arată că acestea nu mai pot produce energie la nivelul estimat inițial.

Sesizarea depusă la Curtea Constituțională suspendă momentan promulgarea legii până la soluționarea documentației. Decizia CCR va stabili dacă actul normativ poate intra în vigoare în forma actuală sau dacă sunt necesare modificări suplimentare.