România, țara unde condamnații păzesc alți condamnați. 128 de pușcăriași, promovați „gardieni”

România se confruntă cu o situație fără precedent în sistemul penitenciar: 128 de deținuți au ajuns să-i păzească pe alți deținuți, în lipsa personalului necesar. Printre aceștia se numără chiar și condamnați pentru fapte grave, precum omor, potrivit unui material publicat de Gândul.ro.

„Gardienii” din România au fost cândva condamnați

Măsura vine pe fondul unei crize acute de personal în penitenciare, unde lipsește mai bine de o treime din numărul total de angajați necesari. Cu peste 6.000 de posturi vacante și interdicția impusă de Guvern privind angajările în instituțiile publice, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a fost nevoită să găsească soluții neconvenționale.

Unul dintre cazurile prezentate de jurnaliștii Gândul este cel al unui deținut condamnat pentru omor, care a executat peste 15 ani din pedeapsă și mai are doar 7 luni până la eliberare. Datorită conduitei considerate „exemplare”, bărbatul a fost desemnat să ajute la supravegherea altor deținuți.

Activitatea sa este remunerată simbolic, dar vine la pachet cu o recompensă importantă: pentru două nopți muncite, se consideră trei zile executate din pedeapsă.

O lege veche de peste jumătate de secol

Această practică își are rădăcinile într-o lege veche din 1969 — Legea nr. 23/1969, care permite folosirea condamnaților cu „dovezi temeinice de îndreptare” în activități de pază și supraveghere.

Deși legea prevedea inițial că deținuții condamnați pentru omor nu pot beneficia de această facilitate, practica actuală arată că regulile s-au relaxat: „condamnații pentru omor, cu pedeapsa executată aproape integral, pot fi incluși în acest sistem”, scrie sursa citată.

Cu ce „arme” își păzesc colegii

În lipsa armelor clasice, „gardienii-deținuți” sunt dotați cu mijloace simple de comunicare.

„Are un fluier și un telefon. El nu poate apela pe nimeni, doar ridică receptorul și îi răspunde dispeceratul, unde poate raporta ce observă”, au declarat surse dintr-o unitate de detenție.

În unele penitenciare, precum cel de la Drobeta-Turnu Severin, se aplică un sistem mixt de pază: din șapte posturi, cinci sunt ocupate de agenți și două de deținuți.

„Creditare și responsabilizare”

Conducerea ANP susține că sistemul are și o componentă educativă, contribuind la responsabilizarea condamnaților și la reducerea recidivei.

„E vorba de responsabilizarea și încrederea pe care o acorzi. S-a constatat că atunci când acorzi încredere și mai multă libertate, statul are un indicator mic de recidivă. A se vedea cazul Norvegiei”, spun surse citate de Gândul.

Totodată, autoritățile pregătesc o digitalizare a sistemului penitenciar, prin instalarea de camere video și senzori perimetrali, care ar putea reduce presiunea pe personalul uman.

Situația din penitenciarele românești amintește, într-o anumită măsură, de Experimentul Stanford, celebrul studiu psihologic realizat în 1971 de profesorul Philip Zimbardo.

Experimentul a analizat cum reacționează indivizii puși în roluri de gardieni și deținuți. Rezultatele au fost șocante: în doar câteva zile, „gardienii” au devenit abuzivi, iar „deținuții” au început să sufere de stres și anxietate severă. Studiul, deși ulterior criticat pentru lipsa de etică, a demonstrat cât de ușor poate fi influențat comportamentul uman de putere și context.