AEI: 30 de zile, 7 explozii, 4 morți. România arde, soluțiile întârzie

România a înregistrat, într-o perioadă de mai puțin de o lună, o serie de incidente majore legate de gaze, provocând victime, distrugeri materiale și evacuări în mai multe localități. Situația a stârnit îngrijorare în rândul autorităților și al experților în energie, care atrag atenția asupra vulnerabilităților infrastructurii și asupra lipsei unor măsuri de prevenire eficiente.

Potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, între 17 octombrie și 16 noiembrie 2025 au fost identificate șapte incidente majore, dintre care patru au implicat explozii cu victime sau daune semnificative. Lista incidentelor raportate în presă include:

• 17 octombrie, București, Calea Rahovei: Explozie într-un bloc de 8 etaje cauzată de acumulare de gaz. Trei persoane au decedat, peste zece au fost rănite, două niveluri ale clădirii au fost distruse, iar zeci de persoane evacuate.
• 19 octombrie, Voluntari (Ilfov), Bulevardul Pipera: Incendiu la două mașini care a afectat o conductă de gaze. Alimentarea a fost oprită, 58 de persoane au fost evacuate, fără victime.
• 25 octombrie, București, cartier Rahova: Descoperirea mai multor scurgeri de gaz la reluarea alimentării. Distrigaz a identificat probleme la 142 de clienți; alimentarea a fost reluată etapizat, fără explozii.
• 27 octombrie, Năvodari (Constanța): Conductă de gaz ruptă de un autoturism. 30–50 de persoane evacuate de urgență, gazul a fost oprit, intervenție ISU.
• 1 noiembrie, Dej (Cluj): Explozie urmată de incendiu într-o locuință. Casa a fost distrusă complet, un bărbat a decedat, alimentarea cu gaz a fost oprită.
• 2 noiembrie, Râmnicu Sărat (Buzău): Explozie într-un bloc, cauzată de acumulare de gaz. Aproximativ 50 de persoane s-au auto-evacuat, fără victime.
• 13 noiembrie, Balș (Olt): Explozie urmată de incendiu într-o garsonieră, probabil din cauza unei butelii GPL. Două persoane au suferit arsuri, alte persoane au avut atacuri de panică; blocul a fost evacuat.

Dumitru Chisăliță susține că, deși fiecare incident a beneficiat de intervenții punctuale ale pompierilor, distribuitorilor de gaze și poliției, nu a fost conturată o strategie națională de prevenire a acestor evenimente. „Problema reală este absența unor măsuri de anvergură care să prevină repetarea acestor evenimente. Nu există un program național de verificare urgentă a instalațiilor de gaz în blocurile vechi, detectoarele automate nu sunt obligatorii, iar cauzele comune ale incidentelor nu au fost analizate și comunicate public”, a explicat președintele AEI.

11:15, 03.11.2025 • ACTUALITATE

Accidentele de gaze în România: de 100 de ori mai multe decese decât în Europa de Vest

Expertul atrage atenția că infrastructura îmbătrânită și lipsa unei abordări sistemice fac ca exploziile și accidentele să fie previzibile, nu accidente inevitabile. Comunicarea oficială este fragmentată, iar cetățenii primesc informații sporadice, ceea ce generează un sentiment de nesiguranță.

Chisăliță concluzionează că, până la implementarea unor măsuri structurale – verificări obligatorii extinse, detectoare instalate în masă, reglementări practice și transparență instituțională – riscul pentru populație va rămâne ridicat. „Numărul incidentelor nu definește gravitatea situației, ci incapacitatea sistemului de a învăța rapid din ele”, a mai spus acesta.