Românii plătesc facturile, dar taie din mâncare și sănătate. Sărăcia invizibilă care lovește clasa de mijloc

Sărăcia energetică lovește puternic România, unde până la 4 din 10 gospodării ar cheltui pe facturile la energie mai mult de 10% din venituri, avertizează Dumitru Chisăliță. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) plasează țara noastră alături de Bulgaria și Grecia printre statele cele mai expuse din Uniunea Europeană.

Sărăcia energetică lovește România mai tare decât Vestul Europei

Estimările au fost prezentate într-o analiză publicată pe LinkedIn. Potrivit lui Chisăliță, între 30% și 40% dintre gospodăriile din România, Bulgaria și Grecia ar depăși pragul de 10% din venit alocat energiei. Iar acest nivel este considerat semnalul unei poveri energetice severe.

Mai mult, în cazul familiilor cu venituri mici, energia ar ajunge să înghită 15–20% din buget. Explicația ar ține de combinația dintre veniturile reduse, locuințele slab izolate și sistemele de încălzire ineficiente.

La nivelul întregii Uniuni Europene, aproximativ 17–22% dintre gospodării ar putea trece de acest prag. Calculul include electricitatea, gazele naturale, energia termică și combustibilii.

Exclusiv

Puterea Tv

(VIDEO) Silvia Vlăsceanu, HENRO: „Vom avea energie, nu se pune problema unor întreruperi. Scăderea prețurilor este puțin probabilă”

Pe de altă parte, în Spania și Portugalia proporția ar fi de circa 20–25%. Diferența devine uriașă în nordul și vestul continentului. În Finlanda, Danemarca sau Luxemburg, doar 5–10% dintre gospodării s-ar afla într-o asemenea situație.

Ba mai mult, acolo energia nu ar fi mai ieftină. Dimpotrivă, prețurile ar fi adesea mai mari. Diferența ar face-o veniturile ridicate, clădirile eficiente energetic și sistemele sociale solide.

„Aceasta nu mai este doar o diferență economică. Este o fractură structurală în interiorul Uniunii”, a punctat președintele AEI.

Statisticile oficiale nu ar prinde sărăcia clasei de mijloc

Chisăliță susține că fenomenul ar fi mult mai extins decât arată cifrele oficiale. Uniunea Europeană măsoară sărăcia energetică prin indicatori precum incapacitatea unei familii de a-și menține locuința încălzită corespunzător. Acest criteriu ar surprinde însă doar partea cea mai vizibilă a problemei.

Adică o gospodărie își poate achita facturile fără să apară în aceste statistici. Prețul ar fi plătit în altă parte: familiile ar tăia din banii pentru hrană, sănătate sau educație. Unele ar renunța la vacanțe, la economii sau la siguranța financiară.

Pe termen lung, această presiune ar produce vulnerabilitate economică și tensiuni sociale, potrivit expertului. Iar pragul de 10% ar scoate la iveală o categorie pe care indicatorii clasici o ratează.

„Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare”, a scris Chisăliță.

Locuințele vechi și plafonările nu rezolvă problema facturilor

Președintele AEI vede sărăcia energetică drept rezultatul mai multor vulnerabilități suprapuse. Printre ele se numără veniturile mici, locuințele ineficiente, dependența de combustibili cu prețuri volatile și decalajele dintre regiunile Europei. În Europa Centrală și de Est, milioane de locuințe construite înainte de 1990 ar pierde masiv căldură.

Pentru România, miza este cu atât mai mare cu cât o bună parte din fondul locativ a fost ridicată înainte de standardele moderne de eficiență energetică. Așa că încălzirea unei locuințe slab izolate poate rămâne scumpă chiar și atunci când prețul energiei este subvenționat.

Referitor la criza din 2022–2023, Chisăliță amintește că atunci proporția gospodăriilor care au trecut de pragul de 10% a crescut abrupt în multe state europene. Fără plafonări și ajutoare publice, cifrele ar fi fost mult mai mari. În România, statul a introdus scheme succesive de plafonare și compensare la electricitate și gaze, pentru a limita efectul scumpirilor asupra populației și companiilor.

Totuși, expertul susține că subvențiile doar ar cumpăra timp și nu ar fi o soluție de durată. În opinia sa, UE ar trebui să decidă dacă tratează fenomenul ca pe o problemă trecătoare, dictată de piață, sau ca pe una structurală, care cere investiții de amploare.

Soluțiile ar include renovarea clădirilor, investiții în eficiență energetică și protecție socială țintită pentru gospodăriile vulnerabile.

„Energia nu este un bun de lux. Fără ea, nu există locuire decentă, sănătate sau participare economică”, a afirmat Chisăliță.

Sărăcia energetică ar putea alimenta populismul în Europa

Analiza lui Dumitru Chisăliță atinge și dimensiunea politică. Acesta estimează că, în următorii ani, rata populației aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ar putea urca la 23–25%. Printre cauze ar fi inflația, evoluția veniturilor reale, prețurile volatile la energie și problemele de productivitate ale economiei europene.

Este vorba însă despre o prognoză a președintelui AEI, nu despre o proiecție oficială a instituțiilor europene.

Potrivit acestuia, presiunea costului vieții ar alimenta partidele anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste. Mai mult, în statele din Est și Sud, unde povara energetică e mai mare, tensiunile ar putea crește mai rapid. Iar consensul european pe teme precum sancțiunile, extinderea sau apărarea comună ar deveni mai fragil.

„O Europă cu 25% populație în risc de sărăcie devine mai fragmentată politic, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism”, a avertizat Dumitru Chisăliță.