Ministrul Energiei avertizează: România ajunge să plătească printre cele mai mari prețuri la energie din UE raportat la venituri

Bogdan Ivan, în Parlament: „Am scos 7.000 MW din producție și avem un deficit de până la 2.000 MW la fiecare 24 de ore”.

România, politică de decarbonizare mult prea accelerată

România se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani în domeniul energiei, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea moțiunii simple depuse împotriva sa. Oficialul a atras atenția că țara plătește „aproape cel mai mare preț la energie din toată Uniunea Europeană” atunci când se raportează la veniturile populației, situație cauzată de decizii strategice luate în ultimul deceniu și jumătate.

Ministrul a explicat că România a adoptat una dintre cele mai accelerate politici de decarbonizare din UE, angajându-se să închidă majoritatea centralelor pe cărbune până la finalul anului 2025 — mult mai devreme decât țări precum Polonia (2038) sau Germania (2049). Consecința: dispariția a circa 7.000 MW din producția pe gaz și cărbune, în paralel cu o piață energetică reglementată insuficient și măcinată de practici speculative.

Cum a ajuns România la prețuri record

Bogdan Ivan a detaliat că România a funcționat ani la rând cu șase ministere implicate simultan în finanțarea proiectelor energetice și cu aproximativ 40 de programe distincte, uneori pentru aceleași investiții. În paralel, au fost instalate 6 GW în panouri fotovoltaice, însă fără suficiente capacități de stocare și fără o strategie unitară.

15:00 • Energie

Se pregătește legea Lukoil! Ministrul Ivan garantează prețuri stabile și securitatea energetică

21:33, 11.11.2025 • ECONOMIE

România aplică sancțiunile internaționale împotriva Lukoil: Bogdan Ivan anunță că nu va cere prelungirea termenului-limită de 21 noiembrie

Acest cumul de decizii, spune ministrul, a dus la un deficit constant de 1.500–2.000 MW în fiecare zi, ceea ce împinge prețurile în sus și creează o dependență accentuată de importuri în orele de vârf.

Ministerul Energiei promite: legislație actualizată și reguli stricte

Ivan a anunțat că un prim pas a fost transmiterea către CSAT a unui act normativ care transformă în obiective de interes național marile proiecte din producția și transportul energiei electrice și a gazelor. Scopul: scurtarea termenelor și simplificarea etapelor administrative pentru investiții critice.

Ministrul spune că modificările legislative vor elimina practicile de tip „Vestul sălbatic” din piața de energie și vor duce la prețuri mai transparente pentru consumatori. Potrivit acestuia, deja există pe piață oferte pentru consumatorii casnici sub 1,30 lei/kWh, față de 1,55–1,60 lei la începutul mandatului.

Totodată, toate programele de finanțare în energie și eficiență energetică vor fi centralizate sub coordonarea Ministerului Energiei, pentru a asigura o viziune coerentă asupra investițiilor.

Proiecte întârziate, renegocieri la Bruxelles și noi capacități de producție

Ministrul a reamintit că România a evitat o penalizare de 1,8 miliarde de euro după renegocierea cu Comisia Europeană a termenelor de închidere pentru centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia. Trei grupuri vor rămâne în funcțiune până în 2030, iar două cel puțin până la 31 august 2026.

În paralel, a fost reziliat contractul pentru centrala de la Iernut, de 400 MW, iar lucrările sunt reluate cu obiectivul de a fi finalizate anul viitor. La Mintia, alți 1.700 MW ar urma să fie puși în funcțiune până la finalul anului viitor, potrivit ministrului.

Ținta pentru 2026: 2.200 MW noi instalați în fotovoltaic

Bogdan Ivan a anunțat că România va avea până la finalul anului viitor aproximativ 2.200 MW instalați în panouri solare, în special prin proiecte destinate administrațiilor locale. Creșterea capacității de stocare va permite utilizarea energiei produse în orele de vârf ale zilei și reducerea dependenței de importuri în intervalele critice.

Ministrul a subliniat că echilibrarea pieței va duce la prețuri mai accesibile atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri.

Moțiunea AUR: „România în beznă — falimentul programat al sistemului energetic național”

Dezbaterea din Parlament a fost prilejuită de moțiunea depusă de grupul AUR, care acuză Ministerul Energiei de eșec în toate direcțiile fundamentale: planificare, execuție, suveranitate și protejarea consumatorilor.

Documentul susține că România, „țara care lumina Balcanii”, trăiește cu teama întreruperilor de curent și acuză închiderea succesivă a unor mari capacități de producție — inclusiv Vidraru, Reactorul 1 de la Cernavodă și numeroase termocentrale — de reducerea drastică a rezervei sincrone de energie.