Buget paralel de 65 de miliarde: mecanismul ascuns care distorsionează finanțele României

Deputatul Florin-Cornel Popovici, din partea grupului parlamentar AUR, a adresat o întrebare oficială Curții de Conturi a României, prin care a solicitat verificarea legalității constituirii, repartizării și utilizării Fondului de rezervă bugetară în anii 2023–2024. În documentul transmis doamnei președinte Mirela Călugăreanu, Popovici susține că FRB a fost folosit în practică ca un mecanism de „bugetizare paralelă”, pentru finanțarea cheltuielilor recurente și planificate, ocolind procedurile de control parlamentar și distorsionând procesul bugetar.

În interpelarea sa, deputatul arată că această redistribuire masivă de fonduri, în valoare de 64–65 miliarde lei anual, a avut loc într-un context economic fragil, caracterizat prin creștere economică redusă și presiuni bugetare semnificative, și a contribuit la creșterea rapidă a datoriei publice și la amplificarea vulnerabilităților fiscale. Documentul avertizează că folosirea FRB pentru cheltuieli recurente contravine prevederilor articolului 30 alin. 2 din Legea nr. 500/2002, care limitează utilizarea acestuia la cheltuieli „urgente sau neprevăzute”.

Bugetizare paralelă și distorsiuni în procesul bugetar

Documentul elaborate de deputatul Florin-Cornel Popovici arată că modul în care Guvernul Ciolacu a utilizat Fondul de rezervă bugetară a generat ceea ce este denumit „bugetizare paralelă”. În raport se subliniază: „amploarea și structura acestor alocări permit calificarea fenomenului drept o formă de «bugetizare paralelă», în care o parte semnificativă a cheltuielilor structurale este reetichetată ca intervenție din «rezervă», pentru a ocoli procedurile ordinare de aprobare și control parlamentar”. Practic, cheltuielile recurente și perfect previzibile au fost redistribuite sub o denumire care sugerează caracter excepțional, deși „ele nu au nimic din natura imprevizibilă sau urgentă ce ar justifica apelarea la Fondul de rezervă bugetară”.

Raportul notează că această practică „afectează direct disciplina financiar-bugetară, întrucât pervertește sensul și funcția unui instrument legal conceput pentru situații limitate, punctuale și neanticipabile”. Prin urmare, FRB a fost transformat într-un mecanism de finanțare curentă, folosit discreționar de executiv, cu ocolirea deliberată a mecanismelor de control parlamentar. În cifre, documentul subliniază amploarea fenomenului: „utilizarea explozivă a Fondului de rezervă bugetară, care în 2024 atinge niveluri de 64–65 de miliarde de lei”. Această redistribuire masivă s-a realizat într-un context economic fragil, care a accentuat vulnerabilitățile fiscale.

Context macroeconomic și performanță economică

Analiza se bazează pe datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS), care arată că România a înregistrat în 2023 o creștere economică de 2,4% real, dar aceasta a scăzut abrupt în 2024 la „aproximativ 0,8–0,9% real”, cu un PIB nominal de „circa 1.760 miliarde lei la prețuri curente”. Documentul subliniază că „utilizarea masivă a FRB […] se produce într-un context economic caracterizat nu printr-un avânt al creșterii, ci printr-o încetinire severă a dinamicii PIB”, ceea ce conferă fenomenului gravitate suplimentară. Într-o economie cu ritm redus de expansiune, „presiunea exercitată asupra bugetului devine structurală, iar capacitatea statului de a absorbi aceste cheltuieli fără a deteriora indicatorii de sustenabilitate fiscală este sever limitată”.

Deficitul bugetar și poziția României în UE

Raportul face distincția între deficitul CASH și deficitul ESA, evidențiind discrepanțele între execuția bugetară și planificarea inițială:

• Deficit CASH 2024: „aproximativ 8,65% din PIB (~152,7 miliarde lei)”
• Deficit ESA 2024: „9,3% din PIB – cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, aproape de trei ori media UE (~3,1% din PIB)”.

Analiza scoate în evidență că diferența dintre planificarea bugetară și execuție „denotă faptul că FRB a funcționat, în practică, ca un instrument de disimulare a adevăratei magnitudini a dezechilibrului bugetar”. În mod concret, sumele direcționate prin FRB au permis ascunderea celei mai riscante și expansioniste părți a cheltuielilor, compromițând transparența și predictibilitatea bugetară.

Traiectoria datoriei publice și riscurile asociate

Datoria publică a României a urcat de la „48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 54,8–55% în 2024”, cu proiecții de „~63% din PIB” în 2026 dacă se continuă actuala politică fiscală. Documentul evidențiază riscurile generate de această ascensiune: „Creștere economică lentă (0,8–0,9%) – raportul datorie/PIB se deteriorează” și randamentele titlurilor de stat de „5,5–6% pe an”, mult peste media UE. BNR avertizează asupra interdependenței structurale dintre riscul suveran și stabilitatea sectorului bancar: „deteriorarea finanțelor publice amplifică vulnerabilitățile sistemului bancar, iar fragilitățile bancare, la rândul lor, sporesc presiunea asupra datoriei publice”. Această situație creează „un cerc vicios în care slăbiciunile statului și cele ale sistemului financiar se alimentează reciproc”, sporind riscurile sistemice.

Implicații internaționale și procedura de deficit excesiv

Poziția României ca stat cu cel mai mare deficit din UE a atras reacția Comisiei Europene: „Comisia Europeană a declanșat o serie de măsuri disciplinare suplimentare, plasând România într-un regim de supraveghere consolidată în cadrul Procedurii de deficit excesiv”. Autorităților li s-a impus „elaborarea unui plan de ajustare pe termen lung, cu o durată de șapte ani, menit să readucă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030”. Nerespectarea planului poate afecta accesul la fonduri europene și percepția investitorilor. De asemenea generează „costuri de finanțare și constrângeri bugetare suplimentare”.

Consecințe sociale și politice

DeputatulAUR atrage atenția că folosirea extensivă a FRB a redus resursele disponibile pentru investiții publice: „nivelul foarte ridicat al deficitului combinat cu dinamica accelerată a datoriei publice restrânge considerabil spațiul fiscal necesar investițiilor publice absolut necesare dezvoltării”. Ajustarea fiscală impusă de UE va presupune „majorări ale unor impozite indirecte, înghețarea sau limitarea creșterii salariilor și pensiilor, comprimarea unor categorii de cheltuieli publice și restructurări administrative”, cu efecte directe asupra nivelului de trai al populației și asupra percepției încrederii publice în instituțiile statului.

Fondul de rezervă: instrument de guvernanță sau „dictatură bugetară”?

Documentul concluzionează că FRB a fost transformat într-un „instrument sistemic de finanțare curentă, folosit discreționar de Guvernul Ciolacu”, deturnând scopul legal de finanțare a cheltuielilor urgente sau neprevăzute. Parlamentarii AUR subliniază că această practică „a permis distribuirea discreționară a unor fonduri masive, consolidând mecanisme clientelare și diminuând transparența instituțională”, cu efecte directe asupra deficitului și datoriei publice și asupra costurilor de finanțare.

Recomandări pentru restaurarea disciplinei bugetare

Pentru restabilirea guvernanței fiscale, Florin-Cornel Popovici propune:

1. „Abrogarea OUG nr. 73/2023 și restrângerea Fondului de rezervă bugetară la funcția sa legală inițială”.
2. „Realizarea unei rectificări bugetare formale pentru toate cheltuielile finanțate nejustificat din FRB”.
3. „Asigurarea transparenței și a raportării complete asupra tuturor alocărilor din FRB”.
4. „Implementarea unei consolidări fiscale credibile, realizată printr-un mix coerent de măsuri: reducerea cheltuielilor ineficiente, îmbunătățirea colectării veniturilor și susținerea creșterii economice”.
5. „Întărirea supravegherii parlamentare asupra executivului în domeniul bugetar”.
6. „Asumarea răspunderii politice și juridice de către persoanele care au coordonat utilizarea nelegală sau abuzivă a FRB”.

Ce este ”bugetul paralel”

Fondul gestionat de către Guvern poate fi folosit în situații de criză sau pentru acoperirea unor nevoi neprevăzute care nu au fost incluse în bugetul principal. Termenul „buget paralel” este folosit pentru a evidenția faptul că acest fond este gestionat separat de bugetul principal al statului și că banii din acest fond sunt utilizabili doar în anumite situații specifice. Alocarea și utilizarea acestui fond sunt de obicei supuse unor reguli și proceduri specifice pentru a asigura transparența și responsabilitatea în gestionarea resurselor financiare.

În general, Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului este important pentru a asigura flexibilitatea financiară a statului în fața unor situații neprevăzute și pentru a putea răspunde rapid unor crize sau urgente care pot apărea în activitatea guvernamentală.