Parlamentul de la Sofia a ratificat acordul cu România pentru Proiectul „Fast Danube 2” după 10 ani de tergiversări

După 10 ani de blocaje în colaborarea dintre companiile de navigație din România și Bulgaria pentru asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre s-a făcut un pas important prin încheierea unui acord de parteneriat pentru dezvoltarea Proiectului „Fast Danube 2”, pentru care Comisia Europeană a alocat o finanțare de 195 milioane euro.

Colaborare între Bulgaria și România, pe Dunăre

Potrivit Agenției de presă bulgare BTA, Adunarea Națională a Bulgariei a ratificat acordul cu România pentru achiziții publice comune în cadrul proiectului „Fast Danube 2”, care vizează îmbunătățirea navigației pe Dunăre.

„Proiectul FAST Danube 2, o colaborare între Bulgaria și România, este finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei în domeniul transporturilor pentru perioada 2021-2027.

 Intervențiile inginerești propuse în secțiunea comună a Dunării sunt concepute pentru a îmbunătăți condițiile de navigație, a crește siguranța traficului și a consolida conectivitatea regiunii cu Uniunea Europeană. Aceste măsuri sprijină dezvoltarea infrastructurii și sistemelor de transport, facilitând libera circulație a mărfurilor și a persoanelor de-a lungul Rețelei Transeuropene de Transport”, se spune în știrea Agenției BTA.

Navigația pe Dunăre, afectată de neînțelegerile între partea română și cea bulgară în privința întreținerii șenalului

Principala dificultate cu care se confruntă navigatorii pe Dunărea Fluvială este scăderea adâncimii de navigație sub adâncimea minimă recomandată de Comisia Europeană a Dunării, de 2,5 metri. Se întâmplă în special vara, în perioadele caniculare.

23:00, 18.11.2025 • ECONOMIE

Bulgaria pune presiune pe România pentru poduri. Sofia, acuzată că blochează chiar proiectul care ar moderniza Dunărea

11:25, 07.11.2025 • Turism

Avertizare MAE: Atenție la amenzile din Bulgaria

România, prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, are în responsabilitate, conform Convenției Dunării semnate la Belgrad în 1948, asigurarea condițiilor de navigație pe întreg sectorul românesc, de la Sulina la Baziaș.

În ultimii ani, din cauza scăderii nivelurilor apelor Dunării au apărut sistematic blocaje în transportul de mărfuri pe sectorul româno-bulgar al Dunării fluviale. Pentru a reduce pescajul, navigatorii sunt obligaţi să reducă încărcătura navelor şi vitezele de deplasare, mai ales în punctele critice. De multe ori, mărfurile sunt transferate în alte barje sau motonave, iar aceste operațiuni înseamnă pierderi mari suportate de armatori.

AFDJ execută sistematic dragaje pentru eliminarea aluviunilor și bancurilor de nisip de pe sectorul românesc, dar blocajele nu puteau fi eliminate în totalitate deoarece partea bulgară nu era interesată să investească în astfel de operațiuni.

Nici solicitările AFDJ de a fi permisă executarea dragajelor și pe partea bulgară a șenalului nu au fost aprobate din cauza unei restricții impuse printr-un acord încheiat în 1959, pe vremea Anei Pauker.

S-a dat la pace sub arbitrajul Comisiei Europene, care a alocat 195 milioane euro pentru Proiectul „Fast Danube 2”

Pentru că de rezolvarea acestei situații erau interesate mai multe state riverane, în primul rând România, Ucraina, Serbia, Ungaria, Slovacia, Austria, Germania, s-a ajuns la arbitrajul Comisiei Europene. Transportul de mărfuri pe Dunăre a devenit o prioritate a UE după ce Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei.

Anul trecut, comisarul pentru transporturi, Adina Vălean a reușit să medieze divergențele între Ministerele Transporturilor din România și Bulgaria și s-a ajuns la acordul de dezvoltare a unui proiect comun.

AFDJ Galați a depus la Comisia Europeană o cerere de finanțare în valoare de 230 de milioane euro pentru un proiect de îmbunătățire a navigației pe Dunăre. În iulie 2024, Comisia Europeană a alocat o finanțare în valoare de 195.499.818 euro pentru „Fast Danube 2” prin „Mecanismul pentru Interconectarea Europei”, cofinanțarea fiind asigurată de la bugetele companiilor care dezvoltă proiectul.

Liderul Proiectului „Fast Danube 2” este AFDJ Galați, iar parteneri sunt Agenția Executivă pentru Exploatarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (IAPPD) din Ruse și Ministerul Transporturilor și Tehnologiei Informației din Bulgaria.

Contre în Parlamentul Bulgariei. Partidul „Vazrazhdane” s-a opus de teamă că ar putea fi mutată granița dintre Bulgaria și România

Anul 2025 a început sub auspicii favorabile dezvoltării proiectului. În aprilie, vicepremierul bulgar Atanas Zafirov declara la București că Bulgaria are o soluție pregătită pentru „Fast Danube 2” și că implementarea ar putea începe imediat ce România semnează acordul.

Dar la dezbaterile din plenul Adunării Naționale a Bulgariei proiectul ratificării Acordului între Bulgaria și România România pentru achiziții comune în cadrul proiectului „Fast Danube 2” a fost contestat de reprezentanții Partidului „Vazrazhdane” (Renașterea – n red), care a susținut că dezvoltarea proiectului ar putea avea printre consecințe mutarea frontierei dintre Bulgaria și România.

„În timpul dezbaterilor, parlamentarul Kosta Stoyanov din partea formațiunii Vazrazhdane a susținut că Tratatul de la Neuilly definește șenalul navigabil al fluviului ca fiind frontiera de stat pe Dunăre. El a avertizat că ratificarea acordului ar însemna mutarea șenalului navigabil și, prin urmare, a frontierei de stat, în dezavantajul Bulgariei. El a descris adoptarea deciziei în forma sa actuală drept o trădare națională”, se spune în știrea Agenției BTA.

Potrivit agenției situația a fost clarificată de reprezentantul Ministerului Transporturilor din Bulgaria:
„Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, Angel Zaburtov, a explicat că frontiera de stat a fost stabilită printr-o convenție din 1908 și că de atunci s-au făcut mai multe încercări de revizuire a acesteia. El a clarificat că eforturile de îmbunătățire a canalului navigabil nu vor afecta frontiera de stat a Bulgariei”.

Prin dezvoltarea „Fast Danube 2” vor fi asigurate condițiile de navigație 340 de zile pe an

În cadrul Proiectului „Fast Danube 2” vor fi realizate lucrările de îmbunătățire a condițiilor de navigație și va fi monitorizată evoluția factorilor de mediu. Vor fi încheiate trei contracte, respectiv contractul principal de proiectare și execuție a lucrărilor, un contract de supervizare a lucrărilor și un contract pentru monitorizarea factorilor de mediu.

Potrivit unei analize realizate în 2015, în nouă puncte critice de pe sectorul româno – bulgar vor fi executate doar lucrări de dragaj, iar în alte trei puncte critice, respectiv Bechet, Belene și Popina, vor fi construite în albia fluviului lucrări hidrotehnice de dirijare a curentului apei. Aceste lucrări de dirijare a curenților, de tip „epiu”, „chevron” sau „insulă artificială”, dar și lucrările de apărări de maluri, au rolul de a reduce procesele de acumulare a aluviunilor în zonele punctelor critice și de a reduce efectele negative asupra navigației.

Se estimează că lucrările în cadrul „Fast Danube 2” vor fi finalizate în anul 2028.