Șase metode de fraudare a bugetului de stat dezvăluite de un document oficial

România se confruntă cu un fenomen complex și tot mai vizibil de evaziune fiscală în domeniul produselor accizabile, de la țigarete până la vinul liniștit al micilor producători. Datele autorităților arată că aceste practici nu doar că reduc încasările la buget, dar pun în pericol și sănătatea publică și coerența legislației.

Un proiect de act normativ elaborat de Ministerul Finanțelor de modificare a Codului Fiscal dezvăluie, în nota de fundamentare, șase metode prin care bugetul statului este fraudat.

1. Țigaretele care dispar înainte de scumpiri

În fiecare an, înainte ca accizele să fie majorate, operatorii economici din domeniul tutunului prelucrat se pregătesc prin eliberarea pentru consum a unor cantități masive de țigarete. Această practică nu este doar o strategie de stocare: ea are efecte directe asupra bugetului de stat. În luna în care accizele cresc, cantitatea eliberată pentru consum scade brusc, ceea ce înseamnă că statul colectează taxe mai mici decât ar fi normal, pierzând astfel milioane de lei.

Fenomenul este atât de răspândit încât autoritățile fiscale au decis să intervină. Guvernul propune acum, prin proiectul de act normativ de modificare a Codului Fiscal, instituirea unui mecanism care să limiteze eliberările în ultimele trei luni înainte de majorarea accizelor, astfel încât să se prevină golirea artificială a stocurilor. În plus, sunt prevăzute sancțiuni pentru cei care nu respectă aceste limite, de la amenzi financiare până la suspendarea autorizațiilor, ceea ce ar putea transforma comportamentele speculative în practici riscante pentru afaceri.

2. Micro-contrabanda la frontieră

Pe lângă strategiile interne ale operatorilor de tutun, România se confruntă cu fenomenul numit „micro-contrabandă”. Acesta presupune traversări repetate ale frontierei de către persoane fizice, care cumpără cantități „legale” de țigarete pentru uz personal, dar care ajung rapid pe piața neagră.

Datele Inspectoratului General al Poliției de Frontieră arată că aproape jumătate (49%) din țigaretele confiscate în 2024 au fost interceptate la granița cu Bulgaria, ceea ce transformă zona într-un veritabil „punct fierbinte” fiscal. Lipsa unui plafon privind frecvența transporturilor ocazionale permite ca regula legală destinată uzului personal să fie exploatată sistematic, favorizând astfel comerțul ilegal și reducerea veniturilor statului.

Această practică afectează inclusiv magazinele și distribuitorii autorizați, care trebuie să concureze cu prețuri mai mici practicate pe piața neagră, destabilizând ecosistemul legal al comerțului cu tutun.

3. Tutunul necontrolat: risc pentru buget și sănătate

Pe lângă țigarete, piața tutunului pentru mestecat și uz nazal a devenit un punct vulnerabil. Aceste produse nu sunt supuse acelorași reguli stricte privind accizele și marcajele de securitate ca țigaretele, ceea ce permite comercializarea lor necontrolată.

Lipsa reglementărilor fiscale și a elementelor de securitate ridică două probleme majore: pierderi la bugetul de stat și riscuri pentru sănătatea publică. Produsele necontrolate pot fi contrafăcute, introduse ilegal și consumate fără a respecta standardele legale, ceea ce crește riscul pentru consumatori.

Pentru a limita acest fenomen, autoritățile intenționează introducerea unui regim de marcaje fiscale pentru aceste produse, similar celui aplicat țigaretelor. Aceasta ar permite trasabilitatea completă, reducerea contrabandei și creșterea veniturilor fiscale.

4. Vinul liniștit al micilor producători scapă de accize

Micii producători independenți de vin liniștit nu sunt autorizați ca antrepozitari fiscali și, până acum, nu plăteau accize pentru vinul comercializat către antrepozite. Această lacună legislativă creează avantaje nejustificate pentru unii producători, distorsionând concurența și afectând piața vinului în ansamblu.

Deși volumele implicate sunt mici, ele au un impact direct asupra predictibilității fiscale. Proiectul de act normativ propune clarificarea momentului eliberării pentru consum și stabilirea termenelor de plată pentru accizele datorate. Astfel, micii producători vor avea obligații clare, iar autoritățile vor putea colecta venituri echitabile la bugetul de stat.

5. Bonurile fiscale întârzie, evaziunea persistă

Implementarea noilor bonuri fiscale cu cod QR, care ar trebui să conțină toate informațiile despre tranzacții, se confruntă cu întârzieri tehnice majore. Peste 900.000 de aparate de marcat electronice trebuie adaptate, testate și autorizate, ceea ce prelungește perioada în care statul nu poate controla corectitudinea fiscală.

Suspendarea sancțiunilor până la 1 septembrie 2025 creează o fereastră de vulnerabilitate, în care operatorii economici pot emite bonuri incomplete sau incorecte fără a fi sancționați. În acest timp, statul pierde posibilitatea de a colecta taxe și accize suplimentare și rămâne expus la evaziune fiscală pe scară largă.

6. Contravenții repetitive și lipsa unui registru centralizat

În prezent, Codul fiscal nu permite identificarea rapidă a faptelor repetate de evaziune sau contrabandă. Lipsa unui registru centralizat al sancțiunilor aplicate de ANAF, Vamă și MAI face dificilă urmărirea tiparelor de comportament ale operatorilor sau persoanelor implicate în fraude fiscale.

Crearea unui Registru electronic de evidență a sancțiunilor va permite monitorizarea evaziunii repetate, va identifica mai rapid recidiva și va crește eficiența instituțiilor implicate. Aceasta este o măsură esențială pentru combaterea contrabandei și pentru protejarea veniturilor bugetului de stat, se spune în documentul amintit.

Prin urmare, evaziunea fiscală în domeniul produselor accizabile combină practici tradiționale, lacune legislative și întârzieri tehnologice, cu efecte vizibile asupra bugetului și sănătății publice..