Lovitură la CCR: Legea care interzicea retragerea integrală a banilor din Pilonul 2, declarată neconstituțională

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți că legea privind plata pensiilor private este neconstituțională, blocând astfel intrarea în vigoare a unor modificări majore care ar fi afectat milioane de români care contribuie la Pilonul II și III de pensii. Decizia vine ca urmare a sesizărilor depuse atât de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cât și de partidul de opoziție AUR, care au contestat actul normativ adoptat de Parlament în luna octombrie.

CCR a declarat că legea nu este constituţională

Miza acestei decizii este una uriașă pentru viitorii pensionari. Actul normativ respins de judecătorii constituționali prevedea schimbarea radicală a modului în care cetățenii își pot accesa banii acumulați. Concret, legea stipula că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul 2 nu ar mai fi putut să primească suma integrală la momentul pensionării, ci doar 30% din aceasta inițial, restul urmând să fie plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. În prezent, legislația permite românilor să își retragă integral banii acumulați în conturile private când intră la pensie.

Magistrații ICCJ: „Cetățenii au dreptul la o lege clară”

Imediat după ce Parlamentul a adoptat legea, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, într-o mișcare rapidă, să sesizeze CCR. Magistrații supremi au considerat că textul legii este confuz și că drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt puse în pericol de o reglementare ambiguă.

06:20, 21.11.2025 • Justitie

CCR grăbește dezbaterea legii care majorează taxele locale: noul termen, stabilit pe 10 decembrie

19:14, 20.11.2025 • ECONOMIE

Reacții dure, acuzații de strategii ascunse și bugetul pe 2026 în impas, după ce CCR  a fixat termenul de judecată pe 4 februarie la legea austerității

Argumentele judecătorilor au fost ferme în ceea ce privește necesitatea protejării contribuabililor. Potrivit magistraților, „cetățenii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă și predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie și este în interesul societății ca legea să fie examinată de Curtea Constituțională înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecții, acestea să fie făcute înainte să genereze efecte în masă”.

Mai mult, analiza ICCJ a scos la iveală deficiențe tehnice majore ale proiectului. Magistrații susțin că „din examinarea prevederilor acestei legi se ajunge la concluzia că nu sunt respectate criteriile de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate și nici principiile legalității și proporţionalității în reglementarea infracțiunilor și contravenţiilor prevăzute de legea adoptată în Parlament”.

Acuzațiile AUR: „Guvernul Bolojan fură pensiile”

Pe lângă demersul juridic al Înaltei Curți, legea a fost atacată la CCR și pe filieră politică, de către partidul AUR. Aceștia au lansat acuzații dure la adresa executivului, susținând că „Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III”.

Reprezentanții AUR au argumentat că modificarea legislativă nu servește interesul cetățeanului, ci pe cel al administratorilor de fonduri și al statului, care are nevoie de lichidități în piață pentru a se împrumuta.

„În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane de 0,21% – 0,27%, câștigând cât mai mulți bani dacă aceștia rămân cât mai mult timp în conturi”, se arată în sesizarea partidului.

De asemenea, opoziția a subliniat că „în al doilea rând, principalul câștigător este statul român, care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”.

Ce prevedea exact legea respinsă

Proiectul care a fost stopat de CCR fusese adoptat la jumătatea lunii octombrie și impunea o eșalonare forțată a plăților. Regula generală ar fi fost ca beneficiarii Pilonului II – pilonul obligatoriu administrat privat – să primească inițial doar un avans de 30% din suma totală acumulată, diferența urmând a fi distribuită lunar pe parcursul a opt ani.

Legea conținea totuși și câteva excepții. Astfel, „bolnavii cu afecțiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere”. O altă categorie exceptată de la plata eșalonată erau persoanele care au acumulat sume foarte mici. Mai exact, actul normativ prevedea că „pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare”.