New York Times se revoltă: Pentagonul, dat în judecată după reguli care limitează drastic accesul presei
Tensiunile dintre mass-media americană şi administraţia federală ating o nouă cotă în Statele Unite, după ce New York Times a lansat o acţiune în instanţă împotriva Pentagonului. Cotidianul acuză Departamentul de Război – noua denumire oficială a fostului Departament al Apărării – că a impus norme care restrâng sever accesul la informaţii şi limitează dreptul fundamental la liberă exprimare.
Conflictul a izbucnit în septembrie, când secretarul apărării Pete Hegseth a introdus un set de reguli radicale, care modifică modul în care jurnaliştii pot intra în clădire, pot solicita date publice şi pot interacţiona cu oficialii militari. Pentru majoritatea instituţiilor media mainstream din SUA, noile condiţii au fost de neacceptat. Iar refuzul lor a dus la o consecinţă fără precedent: pierderea acreditărilor şi evacuarea birourilor permanente din interiorul clădirii Pentagonului, un spaţiu pe care presa îl ocupa de peste jumătate de secol.
Doar presa conservatoare rămâne acreditată
Măsurile introduse de Hegseth au fost întâmpinate cu ostilitate de publicaţii şi agenţii americane notabile, de la New York Times, Washington Post şi Politico, până la Reuters, AP sau reţele de televiziune precum CNN, ABC, CBS sau NBC. Motivul: noile reguli impun restricţii asupra intrării fizice în clădire, limitează folosirea surselor confidenţiale şi prevăd sancţiuni pentru solicitarea unor informaţii fără aprobări prealabile.
Surprinzător pentru mulţi, chiar şi Fox News – un post tradiţional apropiat politic de preşedintele Donald Trump şi unde Hegseth a activat ca analist – a respins regulamentul, considerându-l incompatibil cu misiunea jurnalistică.
În schimb, aproximativ 60 de jurnalişti din media conservatoare au acceptat condiţiile şi şi-au păstrat acreditările. Printre aceste instituţii se numără One America News, publicaţia Frontlines – filială a organizaţiei influente Turning Point – precum şi site-uri de orientare pro-Trump, precum Gateway Pundit sau National Pulse.
Situaţia a creat un peisaj mediatic fragmentat, în care accesul la informaţii legate de operaţiunile militare americane este, pentru prima dată în ultimele decenii, controlat aproape exclusiv în favoarea unor publicaţii care susţin administraţia în funcţie.
Un sistem închis: conferinţele de presă dispar
Relaţia Pentagonului cu presa s-a deteriorat vizibil de la începutul anului, când Pete Hegseth a preluat funcţia de secretar al Apărării. În lunile care au urmat, instituţia a renunţat la conferinţele de presă săptămânale, a redus drastic informările detaliate despre operaţiuni militare şi a pus bariere suplimentare pentru accesul jurnaliştilor în zone care, în trecut, nu conţineau informaţii clasificate.
Una dintre cele mai controversate decizii a fost introducerea testelor poligraf pentru identificarea eventualelor scurgeri de informaţii către presă. Măsura a fost considerată de organizaţiile jurnalistice o formă de intimidare, în condiţiile în care corespondenţii de la Pentagon au relatat timp de zeci de ani din interiorul clădirii, având acces la oficiali militari pentru discuţii spontane, verificări de date şi obţinerea de perspective critice asupra operaţiunilor armatei SUA.
Înainte de implementarea acestor reguli, reporterii puteau solicita explicaţii privind mişcările trupelor, bugetele, operaţiunile navale sau intervenţiile internaţionale. De asemenea, aveau posibilitatea de a discuta cu purtătorii de cuvânt ai Pentagonului în timp real, obţinând actualizări importante pentru public. Această practică a fost practic eliminată.
NYT contra Pentagon: miza este Primul Amendament
În plângerea înaintată unei instanţe federale din Washington, New York Times susţine că măsurile adoptate de Pentagon încalcă Primul Amendament, secţiunea Constituţiei SUA care protejează libertatea presei, libertatea de exprimare şi dreptul publicului de a fi informat.
Documentul depus în instanţă afirmă că administraţia „încearcă să limiteze capacitatea jurnaliştilor de a pune întrebări funcţionarilor publici şi de a obţine informaţii care trec dincolo de comunicările oficiale controlate de guvern”.
Ziarul argumentează că regulamentul introdus de Pentagon nu reprezintă o simplă actualizare administrativă, ci „o tentativă de a transforma presa într-un instrument al puterii executive”, eliminând orice sursă independentă de verificare.
Acţiunea în instanţă este considerată una dintre cele mai importante confruntări juridice dintre presă şi instituţiile de securitate ale Statelor Unite din ultimele decenii, având potenţialul de a crea un precedent semnificativ pentru libertatea presei în contexte guvernamentale sensibile.
Un precedent periculos pentru transparenţă
Criticii măsurilor afirmă că restricţiile impuse îi împiedică pe jurnalişti să informeze corect publicul despre activităţile armatei americane, mai ales într-un moment în care operaţiunile din Marea Caraibilor, Orientul Mijlociu şi Pacific cresc în intensitate.
Faptul că doar redacţii cu o anumită înclinaţie politică au rămas acreditate ridică temeri privind o eventuală politizare a comunicării militare. În absenţa unor surse independente, informaţiile furnizate publicului riscă să fie incomplete sau filtrate strict prin prisma obiectivelor administraţiei.
New York Times şi celelalte instituţii care au pierdut accesul la Pentagon speră ca instanţa federală să suspende regulile impuse de Hegseth şi să restabilească tradiţia americană a transparenţei în domeniul apărării.