Revoluție în agricultură. Bruxellesul aprobă primele plante obținute prin editare genetică

Europa se pregătește pentru cea mai amplă schimbare din ultimele două decenii în domeniul agriculturii. Plante obținute prin editare genetică, capabile să reziste la secetă, poluare, boli sau chiar să conțină mai puțin gluten, vor putea fi cultivate legal în Uniunea Europeană. Decizia a fost luată după un maraton de negocieri între Parlamentul European și statele membre, care au ajuns la un acord în noaptea de miercuri spre joi.

Noua reglementare marchează un moment de cotitură pentru fermieri, industrie și consumatori, dar declanșează și un val de controverse puternice, de la temeri privind siguranța alimentară până la riscul concentrării brevetelor în mâinile giganților agrochimici.

Ce sunt noile NTG și de ce schimbă regulile jocului

Plantele obținute prin NTG, noile tehnici genomice, reprezintă o formă de modificare genetică diferită de OMG-urile clasice. Acestea permit editarea ADN-ului unei plante fără a introduce gene străine, ceea ce, susțin experții, le face mai apropiate de varietățile create prin metode convenționale de ameliorare.

Criticii le numesc însă „noi OMG-uri”, atrăgând atenția că orice intervenție asupra genomului este o formă de manipulare genetică și trebuie tratată cu prudență.

08:00, 03.12.2025 • OPINII

Europa – dușmanul imaginar al românului dezamăgit

17:49, 02.12.2025 • Internațional

Bloomberg: Europa este lipsită de apărare în fața Rusiei din cauza deficitului de metale rare

Beneficiile promise sunt considerabile: plante rezistente la secetă, mai puțin dependente de pesticide, cu randamente mai mari și chiar produse precum grâul cu un conținut redus de gluten. Organizațiile agricole puternice, precum Copa-Cogeca, susțin puternic această direcție, considerând-o esențială pentru competitivitatea Europei în fața Statelor Unite și Chinei, care folosesc deja aceste tehnologii.

Cum se schimbă legislația

Acordul introduce o categorie distinctă, NGT de tip 1, considerată echivalentă plantelor convenționale, cu condiția ca modificările genomice să fie limitate ca număr și amploare. Pentru aceste varietăți, procedurile de autorizare vor fi simplificate, iar accesul pe piață va fi accelerat.

Regula are însă limite clare:

• NGT-urile concepute pentru a rezista la ierbicide sau insecticide nu vor fi permise;
• În agricultura ecologică, utilizarea oricărei plante modificate prin NTG rămâne interzisă.

Etichetarea reprezintă una dintre cele mai sensibile teme. Conform acordului, doar sacii de semințe destinați fermierilor vor indica prezența unei plante NTG. Produsele finale, făină, legume, uleiuri, nu vor avea o mențiune specială. Pentru organizațiile de mediu, aceasta este o limitare gravă a dreptului consumatorilor de a-și cunoaște opțiunile.

Reacții în Parlamentul European

Raportoarea textului, eurodeputata suedeză Jessica Polfjärd (PPE), a salutat acordul drept „un progres major”, argumentând că noile tehnici vor ajuta agricultura europeană să facă față schimbărilor climatice.

Eurodeputatul francez Pascal Canfin a descris înțelegerea ca pe „o veste excelentă”, subliniind că plantele rezistente la secetă ar putea deveni o soluție cheie într-o Europă tot mai afectată de penuria de apă.

Tabăra opoziției este însă vocală. Socialistul francez Christophe Clergeau consideră că UE riscă să „se joace de-a ucenicii vrăjitori”, pierzând controlul asupra riscurilor pe termen lung și împingând fermierii în dependență față de marile corporații. ONG-urile ecologiste, precum Pollinis, atrag atenția asupra impactului potențial asupra biodiversității și asupra faptului că brevetarea acestor tehnologii ar putea afecta dramatic micii agricultori.

Divergențe între experți

Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA) a confirmat că o parte dintre plantele obținute prin NTG pot fi considerate sigure și pot fi autorizate prin proceduri simplificate.

În opoziție, agenția franceză ANSES recomandă o abordare mult mai precaută, cu evaluarea fiecărui caz individual înainte de autorizare. În 2024, instituția avertiza asupra riscului unor potențiale efecte asupra ecosistemelor, dificil de anticipat la acest moment.

Miza economică

Una dintre marile dispute privește drepturile de brevetare. O parte dintre state și numeroși eurodeputați se tem că multinaționalele din biotehnologie vor acapara piața semințelor, într-un moment în care fermierii europeni sunt deja vulnerabili în fața costurilor ridicate și a schimbărilor climatice.

Organizațiile agricole cele mai importante, reunite în Copa-Cogeca, consideră însă că blocarea NTG-urilor ar condamna Europa la un dezavantaj major, în condițiile în care rivalii globali avansează rapid în domeniul biotehnologiei.

Ce urmează în procesul legislativ

Acordul politic trebuie validat oficial atât de statele membre, cât și de Parlamentul European. Abia după acest pas, procedurile de implementare pot începe.

Chiar și după intrarea în vigoare, va mai trece o perioadă semnificativă până când plantele modificate prin NTG vor ajunge efectiv pe piață. Procesul de testare, validare și multiplicare a semințelor poate dura ani de zile, ceea ce înseamnă că primele produse alimentare rezultate prin noile tehnici vor ajunge în farfuriile europenilor abia după o etapă lungă de tranziție.