Trump vrea să scoată patru țări din UE. Strategia nepublicată a SUA zguduie relația cu Europa

O versiune extinsă a Strategiei de Securitate Națională a Statelor Unite, care a circulat în interiorul administrației americane înainte de publicarea documentului oficial, conturează o schimbare radicală de viziune asupra Europei și a rolului SUA pe continent.

Documentul, consultat de site-ul american specializat în domeniul apărării Defense One, merge mult mai departe decât varianta făcută publică joi seara și propune o repoziționare strategică ce riscă să tensioneze profund relațiile dintre Washington și Uniunea Europeană.

Dincolo de China: Europa, o problemă strategică

La nivel declarativ, strategia împărtășește liniile cunoscute ale politicii de securitate americane: competiția strategică cu China, reducerea angajamentului militar în Europa și un accent sporit pe emisfera vestică. Însă versiunea extinsă introduce o dimensiune ideologică mult mai pronunțată, descriind Europa ca un continent aflat într-un declin „civilizațional”, cauzat de politicile de imigrație, de cenzură și de slăbirea suveranității naționale.

În acest context, documentul sugerează că Statele Unite ar trebui să își regândească relațiile cu Europa nu ca un bloc unitar, ci prin parteneriate selective cu state și mișcări politice compatibile ideologic cu administrația Trump.

18:19 • ECONOMIE

România cucerește piața globală a pământurilor rare. Parteneriatul cu americanii schimbă jocul

22:27, 09.12.2025 • Internațional

Topul POLITICO al celor mai influenți lideri în 2025, în Europa: niciun român nu apare în clasament

State „prietene” și distanțarea de Uniunea Europeană

Austria, Ungaria, Italia și Polonia sunt enumerate explicit ca țări cu care Washingtonul ar trebui „să colaboreze mai mult, cu scopul de a le îndepărta de Uniunea Europeană”. Strategia argumentează că relațiile bilaterale consolidate cu aceste state ar putea influența direcția politică a continentului.

Documentul merge și mai departe, afirmând că SUA ar trebui să sprijine „partidele, mișcările și personalitățile intelectuale și culturale care urmăresc suveranitatea și conservarea sau restaurarea modului de viață tradițional european, rămânând în același timp pro-americane”.

Orbán, Meloni și ecourile ideologiei MAGA

Italia și Ungaria sunt conduse de guverne de dreapta considerate prietenoase de administrația Trump. Relația personală dintre Donald Trump și premierul italian Giorgia Meloni, respectiv liderul ungar Viktor Orbán, este menționată implicit în document ca un avantaj strategic.

Viktor Orbán a salutat public poziția Washingtonului, declarând că Trump înțelege „declinul Europei” și impasul economic și identitar în care se află continentul. Într-o postare pe platforma X, premierul ungar a susținut că Europa se confruntă cu o criză civilizațională împotriva căreia Ungaria „luptă de cincisprezece ani”.

Orbán a subliniat că un aliat slab „nu se poate apăra și nici nu poate fi de încredere în afacerile internaționale”, acuzând degradarea valorilor europene precum democrația și economia de piață.

Austria și Polonia, cazuri diferite

Austria este menționată ca un stat-cheie într-un moment politic delicat. Țara este condusă de un guvern de coaliție dominat de conservatori, în timp ce Partidul Libertății, de extremă dreapta, a câștigat alegerile precedente și continuă să conducă în sondaje.

Polonia reprezintă un caz mai complex. Deși guvernul liberal condus de Donald Tusk este critic față de Trump, președintele Karol Nawrocki este un conservator aliat cu partidul naționalist Lege și Justiție, care a menținut relații strânse cu fostul și actualul lider de la Casa Albă.

Reacția Varșoviei: „Polonia nu poate fi detașată de UE”

Viceprim-ministrul și ministrul Apărării din Polonia, Władysław Kosiniak-Kamysz, a respins ideea unei desprinderi de Uniunea Europeană.

„Polonia nu poate fi detașată de UE, deoarece este parte integrantă a acesteia”, a declarat oficialul, adăugând că Varșovia dorește reforme în interiorul Uniunii, nu o ruptură.

Kosiniak-Kamysz a criticat și partea din strategia americană referitoare la relația cu Rusia, pe care a calificat-o drept „necredibilă” și destinată mai degrabă consumului politic intern din SUA. El a subliniat că Polonia vede în continuare rolul său ca pe o „legătură transatlantică” între Europa și Statele Unite și un pilon al arhitecturii de securitate europene.

„Cultivarea rezistenței” în Europa

Versiunea oficială a Strategiei de Securitate Națională, publicată săptămâna trecută, introduce conceptul de „cultivare a rezistenței” în Europa. Documentul avertizează că politicile Uniunii Europene și ale organismelor transnaționale subminează libertatea politică și suveranitatea statelor.

Administrația Trump descrie un continent în care declinul economic este dublat de „dispariția civilizației”, invocând migrația, cenzura libertății de exprimare, suprimarea opoziției politice, scăderea natalității și pierderea identității naționale.

Partidele „patriotice”, văzute ca o oportunitate

Strategia sugerează că influența în creștere a partidelor naționaliste și conservatoare din Europa reprezintă un motiv de „mare optimism”. Documentul afirmă că diplomația americană ar trebui să susțină „democrația autentică”, libertatea de exprimare și celebrarea istoriei și caracterului național al statelor europene.

Această poziție este percepută la Bruxelles ca o provocare directă la adresa proiectului european și a unității UE.

Casa Albă neagă existența documentului extins

Casa Albă a respins informațiile privind existența unei versiuni extinse sau alternative a strategiei. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a declarat pentru Defense One că „nu există nicio versiune alternativă, privată sau clasificată” și că președintele Trump a semnat o singură Strategie de Securitate Națională.
Kelly a calificat informațiile drept scurgeri provenite de la persoane „îndepărtate de președinte” care „nu au nicio idee despre ce vorbesc”.

Atacurile la adresa Europei s-au intensificat și în declarațiile publice ale președintelui american. Într-un interviu acordat Politico, Trump a descris Europa ca fiind condusă de lideri „slabi” și incapabili să ia decizii ferme, obsedați de corectitudinea politică.

Publicația americană a remarcat că aceste afirmații reprezintă cea mai dură critică formulată până acum de un lider american la adresa democrațiilor vest-europene, cu potențialul de a rupe relațiile cu state precum Franța și Germania.

Un nou format global: dincolo de G7

Versiunea extinsă a strategiei introduce și o idee care ar putea remodela arhitectura geopolitică globală. Pornind de la criticile lui Trump privind excluderea Rusiei din G8 și sugestia de a include China într-un eventual „G9”, documentul propune crearea unui nou format al marilor puteri.

Așa-numitul „Core 5” sau C5 ar reuni Statele Unite, China, Rusia, India și Japonia, state cu populații de peste 100 de milioane de locuitori, într-un organism care nu ar fi condiționat de criterii democratice sau de nivelul de dezvoltare economică. Acest grup ar urma să se reunească periodic, în summituri tematice, pe modelul G7.