Harta spirituală a Crăciunului: Cum păstrează satul românesc taina Nașterii prin colind

România este o țară în care tradițiile religioase și folclorice s-au păstrat de-a lungul secolelor, oferind un peisaj complex al credinței populare. În centrele rurale ale țării, de la Vâlcea și Dolj până la Neamț și Tecuci, comunitățile au cultivat obiceiul transmiterii orale a colindelor și textelor religioase, integrând experiența spirituală cu realitățile cotidiene. Acest patrimoniu cultural nu este doar o mărturie a credinței, ci și un document viu despre modul în care oamenii s-au raportat la viață, la moarte și la divinitate.

Colindele Nașterii Domnului: credință și cultură populară

Studiul etnografic realizat de Tudor Pamfile în volumul său Crăciunul. Studiu etnografic oferă numeroase exemple din diverse zone ale țării, prezentând colindele ca forme artistice, dar și ca instrumente de transmitere a valorilor morale și religioase.

Una dintre temele centrale ale tradiției românești o reprezintă colindele dedicate Nașterii Domnului. Acestea nu sunt simple cântece festive, ci adevărate texte poetice și teologice, pline de simboluri și sensuri. Versuri precum „Steaua de sus răsare, cu cca taină marc” sau „Tu eşti zori prea frumoase și rază prea luminoasă” reflectă atât venerarea pruncului Iisus, cât și legătura profundă dintre comunitățile rurale și universul biblic.

Magii care se închină pruncului și aduc daruri simbolizează recunoașterea divinității lui Hristos și transmiterea unui mesaj moral și spiritual comunităților. În colindele culese din localități precum Băiești, Vârfu-Câmpului sau Halângești-Zeicoiu, se observă o preocupare constantă pentru rugăciune, dar și pentru a cere binecuvântare și protecție divină. Aceste texte combină elementele biblice cu detalii cotidiene ale comunităților, reflectând o adaptare creativă a credinței la viața oamenilor simpli.

23:00 • NECONVENTIONAL

Colindele, „terapie” de Crăciun: cum reduc stresul și ne pun creierul la treabă

13:13, 30.11.2025 • POLITICĂ

Disputa escaladează după ce primarul Timișoarei a respins acuzațiile privind interzicerea colindelor lui Radu Gyr: „Ți-ai face semnul Sfintei Cruci?”

Mai mult, colindele pun accent pe rolul Fecioarei Maria și al Duhului Sfânt. Maria nu este doar mama lui Hristos, ci un simbol al purității, al luminii și al călăuzirii spirituale. Rugăciunile adresate acesteia și evocarea ajutorului divin fac parte dintr-un întreg sistem de credințe populare, care îmbină moralitatea, devoțiunea și speranța.

Oltenia

Băiești, județul Vâlcea

„Steaua de sus răsare,
Magii se închină cu dar,
Pruncului Iisus Împărat,
Cu aur, smirnă și tămâie.”

• Melodie: a cappella, cu ritm lent și solemn.
• Context: colinda se cântă de grupuri de tineri în Ajun, iar gazdele oferă mere, nuci și cozonac.

Halângești-Zeicoiu, județul Dolj

„Din Fecioară prea curată,
Pruncul Hristos s-a născut,
Și Duhul Sfânt l-a binecuvântat,
Să fie tuturor lumină și folos.”

• Melodie: acompaniament cu fluier și toacă.
• Context: accent pe rugăciune și binecuvântare pentru gazde.

Moldova

Nemțișor, județul Neamț

„Cu steaua lor le-a vestit,
Spre Hristos s-au pornit,
Cu sunete și cu tălmăciri,
Să se închine Magii lui.”

• Melodie: tonalitate minoră, cu acompaniament vocal armonizat.
• Context: colindătorii sunt însoțiți de instrumente tradiționale precum caval și vioară, iar grupurile sunt mixte, copii și adulți.

Schineni, județul Tutova

„Pruncul Hristos s-a născut,
Și lumea întreagă se bucură,
Steaua sus luminează,
Și magii vin cu daruri.”

• Melodie: ritm alert, cu refrene repetitive.
• Context: colindul are rol și de divertisment, grupurile fiind răsplătite cu nuci, mere și bănuți.

Transilvania

Maramureș

„Tu eşti zori prea frumoase,
Și rază prea luminoasă,
Ce din cer te-ai pogorît,
Din Fecioară te-ai născut.”

• Melodie: acompaniament cu fluier, vioară și toacă; tonalitate majoră, veselă.
• Context: colindătorii poartă costume populare, iar grupurile merg din casă în casă, cântând pentru familie și vecini.

Sibiu

„Pruncul Hristos a venit pe pământ,
Cu steaua strălucitoare,
Magii s-au plecat înaintea Lui,
Aduși de lumina cerească.”

• Melodie: cor polifonic, caracteristic zonei Transilvaniei.
• Context: colinda este folosită și în școli și biserici, pentru educația religioasă a copiilor.

Banat și Crișana

Arad și Timiș

„Steaua strălucește sus,
Magii vin cu daruri mari,
Aur, smirnă și tămâie,
Pruncului Hristos Împărat.”

• Melodie: acompaniament de vioară și tambal, ritm alert.
• Context: colindele au un caracter comunitar puternic, fiind cântate și la serbările locale și în biserici.

Bihor

„Fecioara Maria l-a născut,
Pruncul Hristos lumii de folos,
Steaua sus răsare,
Și colindătorii vin cu urări.”

• Melodie: tonalitate majoră, cu refrene repetitive și armonii simple.
• Context: colindul pune accent pe transmiterea urărilor de sănătate și belșug.

Dobrogea

Constanța

„Ne-am închinat Lui Hristos,
Pruncului născut, ne-am închinat,
Steaua sus luminează,
Și Duhul Sfânt ne-a binecuvântat.”

• Melodie: acompaniament cu voce și toacă, ritm lent.
• Context: colindul este folosit mai ales în comunitățile rurale, cu accent pe rugăciune și binecuvântarea gazdelor.

Exemple tematice de colinde de Crăciun

1. Nașterea lui Hristos:

„Steaua de sus răsare,
Și Magii vin cu daruri,
Aur, smirnă și tămâie,
Pruncului Hristos Împărat.”

2. Fecioara Maria:

„Din Fecioară prea curată,
Pruncul Hristos s-a născut,
Și Duhul Sfânt l-a binecuvântat.”

3. Magii și darurile:

„Cu steaua lor le-a vestit,
Spre Hristos s-au pornit,
Cu sunete și cu tălmăciri,
Să se închine Magii lui.”

4. Bucuria comunității:

„Pruncul Hristos a venit pe pământ,
Și lumea întreagă se bucură,
Steaua sus luminează,
Și colindătorii vin cu urări.”

Instrumente tradiționale

• Fluier și caval: acompaniază linia melodică principală.
• Vioară și tambal: adaugă armonie și ritm.
• Toaca bisericească: folosită pentru colindele cu caracter religios.

Colindatul în comunitate

Colindatul începe în Ajunul Crăciunului și continuă pe 25 decembrie. Grupurile merg din casă în casă, cântând colinde și aducând urări de sănătate, belșug și bucurie. Gazdele oferă recompense simbolice: mere, nuci, cozonaci sau bănuți. Acest obicei întărește legăturile comunitare și menține vie credința în Nașterea Domnului.