Plafonarea prețului la gaze expiră în aprilie 2026. Ce se întâmplă cu facturile românilor

Anul 2026 ar putea să vină cu o nouă lovitură pentru români. După energia electrică, și gazele naturale ar putea intra complet pe piața liberă în 2026. Plafonarea prețurilor expiră la 1 aprilie 2026, iar întrebarea este dacă românii vor plăti mai puțin sau mai mult ca până acum.

„Plafonarea nu mai garantează cele mai mici prețuri”

Factura la gaze nu înseamnă doar consumul efectiv, ci reflectă un întreg lanț economic. Gazele sunt produse intern de companii, apoi sunt transportate prin rețeaua națională și distribuite local. Așadar, românii nu plătesc gazul direct de la producător, ci de la furnizor.

Pe factură, se achită atât prețul gazului, cât tarifele de transport și distribuție, taxele stabilite de stat și marja furnizorului. Potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) și expert în gaze naturale, pentru Spotmedia, dintr-o factură de 500 de lei, doar aproximativ 260 de lei reprezintă gazul propriu-zis.

Din 2022, românii au plătit prețuri plafonate, măsură adoptată de Guvern în contextul crizei energetice, provocată de izbucnirea războiului din Ucraina. Doar că la 1 aprilie, această plafonare expiră, iar măsura ar putea să nu mai fie prelungită.

10:45, 19.12.2025 • ECONOMIE

Furnizorii scot ofertele „post-plafonare”. Se anunţă scumpiri între 6,5% și 35% la gaze

13:03, 18.12.2025 • ECONOMIE

Prețul gazelor în Europa, dictat de SUA. Dumitru Chisăliță: „O abundență de GNL va acționa ca un plafon”

Dumitru Chisăță a explicat că, în prezent, gazele se tranzacționează pe Bursa Română de Mărfuri la 0,267–0,278 lei/kWh, sub nivelul plafonat de 0,31 lei/kWh, plătit de români.

„Plafonarea nu-și mai produce efectele economice din aprilie 2024. Ea nu mai garantează cele mai mici prețuri”, a declarat acesta.

De ce ezită statul să renunțe la plafonare

Sub umbrela plafonării, statul a introdus taxe și suprataxe consistente. Acestea au adus venituri importante la buget. Eliminarea lor ar crea un gol bugetar greu de acoperit.

„Este foarte posibil să se caute o formulă prin care plafonarea să continue, nu pentru consumatori, ci pentru buget”, avertizează expertul.

În lipsa unui mesaj clar privind perioada de după aprilie 2026, piața rămâne blocată. Furnizorii evită contractele pe termen lung, iar tranzacțiile scad. Iar pe termen scurt, acest lucru poate avea consecințe directe pentru români: creșterea prețurilor.

Ce se poate întâmpla cu facturile românilor după 1 aprilie

În cadrul aceleiași analize, Dumitru Chisălită a prezentat trei posibile scenarii pentru piața de gaze din România, după expirarea plafonării. El a explicat că ce se va întâmpla în țara noastră este influențaț de hotărârile care se vor lua la nivel european. Pe termen lung, prețurile din România sunt influențate de hub-ul european TTF din Olanda. Odată cu renunțarea la gazele rusești, Europa importă masiv gaz natural lichefiat din SUA, prin terminale LNG, cu Grecia ca punct strategic de intrare în regiune.

Scenariul 1: piață relativ stabilă, fără șocuri majore

Acesta este considerat cel mai probabil scenariu pe termen mediu. Europa continuă să importe volume mari de gaz natural lichefiat din Statele Unite și Qatar, iar fluxurile sunt constante. Cererea rămâne moderată, iar stocurile sunt refăcute înainte de fiecare sezon rece.

În acest context, prețurile de referință din Europa, stabilite la hub-ul TTF din Olanda, s-ar situa într-un interval de 22–35 euro/MWh.

Scenariul 2: ofertă mare, cerere scăzută – varianta ideală pentru consumatori

Acesta este scenariul cel mai favorabil pentru populație, dar și cel mai greu de realizat. El presupune finalizarea rapidă a infrastructurii LNG în Europa, inclusiv noi terminale și conducte, precum și o cerere mai redusă în Asia, care să lase mai mult gaz disponibil pentru Europa.

Într-o astfel de situație, prețurile la TTF ar putea coborî spre 15–25 euro/MWh.

Scenariul 3: crize și șocuri geopolitice – varianta de risc maxim

Cel mai periculos scenariu este cel în care apar tensiuni geopolitice majore. Conflicte extinse, blocaje maritime, probleme în Orientul Mijlociu sau o revenire bruscă a cererii globale pot duce la dezechilibre serioase.

Într-un asemenea context, prețurile europene ar putea urca din nou la 40–80 euro/MWh.