Angajații din MAI, MApN și serviciile de informații se vor pensiona mai târziu. „Așa nu tăiem din salarii, sau din angajați”

Publicat: 12 ian. 2026, 21:52, de Răzvan Aprozeanu, în POLITICĂ , ? cititori
Angajații din MAI, MApN și serviciile de informații se vor pensiona mai târziu. „Așa nu tăiem din salarii, sau din angajați”
Sursa foto: gov.ro, Shutterstock

Radu Miruță a afirmat luni, 12 ianuarie, că în cadrul coaliției conduse de premierul Ilie Bolojan, a fost stabilită majorarea vârstei de pensionare pentru personalul din Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, precum și din structurile SRI și SPP. Ministrul Apărării din partea USR spune că „se fac simulări”.

Crește vârsta de pensionare în structurile de forță

Măsura a fost adoptată pentru ca Guvernul Bolojan să evite reducerea cu 10% a fondului de salarii în aceste instituții, economiile de buget urmând să fie realizate prin alte soluții.

„Lucrăm la un proiect de lege, împreună cu Ministerul de Interne, pentru creșterea vârstei de pensionare. Acesta este compromisul acceptat de coaliție ca să nu taie din salariu, să nu taie din numărul de angajați. Dar trebuie să contribuim și noi la efort, prin creșterea vârstei de pensionare. Este valabil și pentru structurile SRI și SPP”, a spus Radu Miruță la Antena 3 CNN.

Ministrul nu a specificat la ce vârstă se vor putea pensiona angajații din respectivele instituții, ci doar că Ilie Bolojan a cerut ca proiectul de lege să fie gata până la finalul săptămânii viitoare. În prezent, angajații acestor domenii se pot pensiona în jurul vârstei de 48 de ani.

„Trebuie să aducem proiectul de lege pe masa guvernului la finalul săptămânii viitoare în care să crească vârsta de pensionare. Se fac niște simulări… Cam cât trebuie să crești vârsta de pensionare ca să reduci cheltuielile cu 10%? Poate nu până la 65 de ani, poate până la 60, poate la 55. Dar azi este 48”, a conchis ministrul Apărării.

Guvernul schimbă regulile de pensionare pentru magistrați

Despre vârsta de pensionare a magistraților, Guvernul Bolojan a decis, la finalul anului trecut, ca aceștia să se poată retrage din activitate la 65 de ani, nu la 48, așa cum este în prezent. Totodată, pensia lor ar urma să fie plafonată la cel mult 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut, cum prevede legislația actuală.

După ce primul proiect a fost respins de Curtea Constituțională, Executivul a revenit cu o a doua variantă de lege, în care a fost menținută vârsta de pensionare de 65 de ani. Singura modificare a vizat perioada de tranziție până la atingerea acestui prag. Astfel, termenul de tranziție a fost extins la 15 ani, față de 10 ani în forma inițială. În ciuda eforturilor, și a doua versiune este blocată la Curtea Constituțională, care a amânat de trei ori pronunțarea unei decizii. Amânările au fost cauzate de judecătorii numiți de PSD care au boicotat ședințele.