Carmen Dan, în fața judecătorilor în dosarul 10 August. Spune că nu a avut nicio putere asupra intervenției Jandarmeriei

Fosta ministră a Afacerilor Interne, Carmen Dan, a fost audiată vineri, 16 ianuarie, la Tribunalul Militar, într-un nou termen al dosarului 10 August. Aceasta a respins orice responsabilitate pentru violențele din timpul protestului din 2018, susținând că nu avea atribuții operative și că nu a dat ordine privind intervenția forțelor de ordine. Dosarul riscă să se prescrie în octombrie 2026.

Audieri la Tribunalul Militar, cu un inculpat absent

Un nou termen în dosarul intervenției Jandarmeriei din 10 august 2018 a avut loc vineri, 16 ianuarie, la Tribunalul Militar. La audieri s-a prezentat Carmen Daniela Dan, fost ministru al Afacerilor Interne la momentul protestelor, în timp ce fostul secretar de stat Mihai Dan Chirică nu a fost prezent pentru a depune mărturie.

Dosarul, care vizează modul în care a fost gestionată intervenția în forță împotriva protestatarilor din Piața Victoriei, se apropie de termenul de prescripție, stabilit pentru luna octombrie 2026.

„Nu am avut competențe operaționale”

În fața instanței, Carmen Dan a negat orice implicare directă în deciziile care au dus la folosirea gazelor lacrimogene și la agresarea protestatarilor. Fosta ministră a susținut că, din punct de vedere legal, nu avea competențe operative și că nu a emis ordine către conducerea Jandarmeriei.

06:45, 17.10.2025 • ACTUALITATE

Sora fostului ministru Carmen Dan, reținută într-un dosar de înșelăciune cu prejudicii de sute de mii de euro

Ea a declarat că aproximativ 100.000 de persoane au fost expuse gazelor lacrimogene fără ca ea să fi putut interveni pentru a opri acțiunea, afirmând că nu cunoștea cine a dispus efectiv folosirea forței și că atribuțiile sale nu includeau coordonarea intervențiilor din teren.

Prezentă la minister, deși se afla în concediu

Carmen Dan a afirmat că, deși se afla oficial în concediu de odihnă în ziua protestului, s-a prezentat la sediul Ministerului de Interne, motivând că acest lucru ține de responsabilitatea funcției pe care o ocupa la acel moment.

Totodată, ea a declarat că, înainte de protest, fusese informată de Jandarmerie și de Serviciul Român de Informații cu privire la existența unor îndemnuri la violență în mediul online. În acest context, a nominalizat mai multe persoane despre care susține că ar fi fost considerate lideri ai protestelor, printre care Mălin Bot, Angi Șerban, Marian Ceaușescu și Cristian Mihai Dide.

Un punct central al audierii a fost legat de semnarea ordinului de evacuare a Pieței Victoriei. Carmen Dan a susținut că nu i-a cerut și nu i-a impus prefectului Capitalei, Speranța Cliseru, să semneze acest document.

Declarația sa vine în contradicție cu afirmațiile anterioare ale Speranței Cliseru, care a susținut că fostul secretar de stat Mihai Dan Chirică ar fi exercitat presiuni asupra sa, precizând că acestea s-ar fi produs „în biroul ministrului Carmen Dan”.

Fosta ministră a minimalizat acest aspect, caracterizând comportamentul lui Chirică drept o chestiune ce ține de „firea lui”, și a insistat că nu a fost implicată personal în exercitarea unor presiuni asupra prefectului.

Justificarea intervenției Jandarmeriei

Pe parcursul audierii, Carmen Dan a explicat că a fost informată despre situația din piață de către șefii operațiunii, Sindile și Cucoș. Ea a susținut că intervenția ar fi avut temei legal, întrucât ordinul de evacuare fusese semnat de prefect, iar mai mulți jandarmi ar fi fost agresați sau răniți în timpul protestului.

Cu toate acestea, fosta ministră a declarat că nu știa cine a ordonat concret folosirea forței și că nu avea atribuții pentru a opri intervenția, inclusiv utilizarea gazelor lacrimogene în zone unde se aflau copii.

Declarațiile lui Carmen Dan contrazic poziția exprimată anterior de Speranța Cliseru, care a afirmat că nu exista un temei legal real pentru o intervenție în forță a Jandarmeriei în seara de 10 august 2018.

Dosarul se află în continuare pe rolul Tribunalului Militar, iar dacă nu va fi soluționat până în octombrie 2026, faptele riscă să se prescrie, ceea ce ar putea pune capăt definitiv unuia dintre cele mai controversate cazuri judiciare din ultimii ani.