România, prinsă într-un „clește atmosferic”: aerul polar și ciclonul mediteranean se ciocnesc deasupra țării
România se pregătește pentru un interval meteorologic deosebit de complicat, cu un grad ridicat de incertitudine și potențial periculos. În perioada 23–25 ianuarie, țara va ajunge exact la contactul dintre două mase de aer cu caracteristici opuse, un scenariu rar care poate genera schimbări bruște de vreme și fenomene dificil de anticipat.
Ciocnirea maselor de aer: cald din sud, polar-arctic din est
Administrația Națională de Meteorologie avertizează că, în zilele următoare, România va fi influențată simultan de o masă de aer cald, transportată dinspre sud de un ciclon mediteranean activ, și de aer polar-arctic foarte rece, deja prezent în estul și nord-estul țării, asociat anticiclonului est-european.
Diferențele mari de temperatură dintre cele două mase de aer vor crea un front atmosferic instabil, cu evoluții greu de prevăzut în acest moment. Meteorologii subliniază că astfel de situații cresc riscul apariției unor fenomene mixte de precipitații și a unor schimbări rapide de stare a vremii.
Ianuarie 2026, o lună de iarnă autentică, cu ger persistent
Prima jumătate a lunii ianuarie 2026 a fost marcată de ninsori importante și strat consistent de zăpadă în cea mai mare parte a țării, urmate de temperaturi extrem de scăzute. Până la data de 17 ianuarie, temperatura medie la nivel național a fost de -2,7 grade, cu 0,8 grade sub media perioadei 1991–2020.
Comparativ cu ultimii 5–6 ani, când lunile de iarnă au avut frecvent medii pozitive, anul acesta iarna s-a instalat ferm, cu valori negative persistente și episoade de ger accentuat.
Blocaj atmosferic la scară europeană
Harta sinoptică valabilă pentru 18 ianuarie 2026 indică un blocaj atmosferic extins la nivelul continentului european. Anticiclonul est-european, extins din zona Munților Ural peste jumătatea estică a Europei, continuă să mențină aerul foarte rece de origine polar-arctică asupra Belarusului și Ucrainei, unde temperaturile coboară sub -15 grade.
În același timp, mase de aer mai calde, oceanice sau subtropicale, cu valori de +5 până la +10 grade, domină sudul, vestul și nord-vestul Europei. Acest contrast puternic între est și vest favorizează apariția unor zone de tranziție instabile, iar România se află chiar la limita dintre aceste sisteme.
Ciclonul mediteranean „Harry” și efectele indirecte asupra României
Până la mijlocul săptămânii viitoare, situația sinoptică nu va suferi modificări majore. Ciclonul mediteranean „Harry”, activat deasupra nordului Africii, va înregistra valori ale presiunii sub 1000 mb și va retrograda către vestul și centrul Mării Mediterane.
Acest sistem va produce rafale puternice de vânt, de 70–90 km/h și local peste 100 km/h, precum și cantități importante de precipitații în estul Spaniei, sud-vestul Franței, insulele Baleare, Corsica, Sardinia și sudul Italiei. În aceste regiuni sunt așteptate acumulări de 50–70 l/mp, izolat peste 80–100 l/mp, fiind emise coduri galbene, portocalii și chiar roșii.
În acest interval, România va rămâne sub influența unui câmp de presiune ridicată, ceea ce va favoriza subsidența aerului și suprarăcirea stratului inferior al atmosferei, mai ales în zonele cu strat de zăpadă.
Ger accentuat și risc crescut de polei spre finalul intervalului
Valul de frig va continua să afecteze România, cu vreme deosebit de rece pe parcursul zilelor, mai ales în regiunile centrale, sudice și estice. Temperaturile maxime vor fi, în majoritatea zonelor, între -8 și -2 grade, iar nopțile vor aduce ger în cea mai mare parte a țării, cu minime cuprinse între -20 și -6 grade. Cele mai scăzute valori sunt așteptate în depresiunile din Transilvania.
Miercuri și joi, se va observa o creștere treptată a temperaturilor, mai pronunțată în vest, nord-vest și în dealurile sudice, pe fondul scăderii presiunii atmosferice și al apropierii ciclonului mediteranean de centrul și sud-estul Europei.
În noaptea de miercuri spre joi, în sudul și sud-estul țării, pe lângă ninsori, sunt posibile episoade de lapoviță și ploaie, care pot favoriza local depuneri de polei, un fenomen cu potențial ridicat de risc pentru trafic și infrastructură.