Lovitură pentru Alianță: SUA reduc personalul din centrele de comandă NATO. Trump mută resursele

Statele Unite intenționează să reducă numărul personalului staționat în mai multe centre de comandă cheie ale NATO, o măsură ce ar putea intensifica îngrijorările din Europa cu privire la angajamentul Washingtonului față de alianță. Informația a fost confirmată săptămâna aceasta pentru Reuters de trei surse familiare cu această chestiune, sub protecția anonimatului.

Această decizie vine într-un moment diplomatic delicat și face parte dintr-un plan pe care administrația Trump l-a comunicat deja unor capitale europene. Concret, potrivit Reuters, SUA vor elimina aproximativ 200 de posturi din entitățile NATO care supraveghează și planifică operațiunile militare și de informații ale alianței, au declarat sursele citate.

NATO: Ce structuri sunt afectate de tăieri

Reducerea personalului va afecta organisme strategice vitale pentru funcționarea Alianței Nord-Atlantice. Printre acestea se numără Centrul de fuziune a informațiilor NATO din Marea Britanie și Comandamentul forțelor speciale aliate din Bruxelles. De asemenea, personalul STRIKFORNATO, cu sediul în Portugalia, structură care supervizează unele operațiuni maritime, va fi redus, la fel ca și cel din alte câteva entități NATO similare.

09:46 • TEHNOLOGIE

TikTok devine americană: Donald Trump anunță „salvarea” platformei și îi mulțumește lui Xi Jinping

08:00 • OPINII

Donald Trump la Davos 2026. Ce spune scena globală și ce ar trebui să audă România

Potrivit surselor, în prezent, aproximativ 400 de membri ai personalului american sunt staționați în cadrul entităților ce vor suferi reduceri. Aceasta înseamnă că numărul total al americanilor din organismele NATO afectate va fi redus cu aproximativ jumătate. Strategia nu presupune o rechemare imediată, ci o reducere graduală: în loc să-și recheme membrii din posturile actuale, SUA vor refuza, în cea mai mare parte, să îi înlocuiască pe măsură ce aceștia părăsesc posturile.

Trump vede NATO ca o amenințare

Deși sursele nu au specificat un motiv oficial punctual pentru această decizie, măsurile sunt în concordanță cu intenția declarată a administrației Trump de a transfera mai multe resurse către emisfera vestică. Totuși, contextul politic este unul tensionat. Marți dimineață, președintele SUA a distribuit pe rețelele de socializare postarea unui alt utilizator care identifica NATO ca o amenințare pentru Statele Unite, în timp ce descria China și Rusia ca fiind doar „băieți răi”.

Solicitat să comenteze situația, un oficial NATO a încercat să calmeze spiritele, menționând că prezența SUA în Europa rămâne solidă, cu aproximativ 80.000 de militari staționați pe continent.

„Autoritățile NATO și SUA sunt în contact strâns cu privire la poziția noastră generală – pentru a se asigura că NATO își păstrează capacitatea robustă de descurajare și apărare”, a declarat oficialul NATO.

Casa Albă și Pentagonul nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Tensiuni diplomatice și obsesia pentru Groenlanda

Reducerea vine în momentul în care alianța traversează unul dintre cele mai tensionate momente diplomatice din istoria sa de 77 de ani. În primele săptămâni ale anului 2026, Donald Trump și-a reluat campania pentru achiziționarea Groenlandei, teritoriu al Danemarcei, fapt ce a înfuriat oficialii europeni. Mulți dintre aceștia consideră că orice agresiune teritorială în cadrul alianței ar marca sfârșitul NATO.

Mai mult, în weekend, Trump a declarat că va impune tarife mai multor țări NATO începând cu 1 februarie, din cauza sprijinului acordat suveranității Danemarcei asupra insulei.

Tensiunile sunt alimentate și de presiunile Pentagonului. La începutul lunii decembrie, oficialii americani au transmis diplomaților că SUA doresc ca Europa să preia majoritatea capacităților de apărare convenționale ale NATO, de la informații la rachete, până în 2027. Oficialii europeni au catalogat acest termen drept nerealist. Un document cheie privind securitatea națională a SUA, publicat ulterior, a solicitat alocarea mai multor resurse militare emisferei vestice, punând sub semnul întrebării prioritatea Europei pe agenda americană.