Aurul atinge un nou record istoric. Ce rol joacă războaiele

Prețul aurului a atins un nou prag istoric, depășind pentru prima dată nivelul de 5.000 de dolari pe uncie, într-un context global dominat de tensiuni geopolitice, incertitudine economică și schimbări majore în politicile monetare. Evoluția confirmă estimările formulate la finalul anului trecut, care anticipau o creștere de peste 60% în 2025, și reconfirmă statutul aurului drept unul dintre cele mai importante active de refugiu în perioade de instabilitate.

Creșterea spectaculoasă a prețului metalului galben vine într-un moment în care piețele financiare globale sunt afectate de riscuri multiple, de la conflicte armate și tensiuni diplomatice până la îngrijorări legate de inflație, dobânzi și sustenabilitatea datoriilor publice.

Tensiuni geopolitice și efecte pe piețele financiare

Unul dintre factorii principali care au alimentat avansul aurului este amplificarea tensiunilor dintre Statele Unite și aliații lor din cadrul NATO, în special pe fondul disputelor legate de Groenlanda. Incertitudinea geopolitică a determinat investitorii să își reducă expunerea pe active considerate riscante și să se orienteze către metale prețioase, percepute drept mai sigure în perioade de criză.

La acest climat s-au adăugat și politicile comerciale ale președintelui american Donald Trump, care au stârnit reacții puternice pe piețele internaționale. Amenințarea privind impunerea unui tarif de 100% asupra Canadei, în eventualitatea unui acord comercial între Ottawa și Beijing, a crescut temerile legate de un nou val de protecționism și de perturbări în lanțurile globale de aprovizionare.

12:04, 21.01.2026 • POLITICĂ

Sondaj la început de an: AUR revine la cota de 40%

11:41, 20.01.2026 • Business

Teren arabil vândut cu un preţ record. Cum a ajuns un hectar să coste 280.000 de euro

Aurul și argintul, active de refugiu

În astfel de condiții, aurul și alte metale prețioase au redevenit principalele opțiuni pentru investitorii care caută protecție împotriva volatilității. Vineri, și argintul a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari pe uncie, consolidând o creștere de aproape 150% față de anul precedent.

Această tendință este susținută de mai mulți factori structurali, printre care inflația persistentă, slăbirea dolarului american și așteptările privind relaxarea politicii monetare. Investitorii urmăresc cu atenție semnalele transmise de Rezerva Federală a SUA, care ar putea reduce ratele dobânzilor de două ori în acest an.

Dobânzi mai mici, interes mai mare pentru metale prețioase

În mod tradițional, aurul tinde să se aprecieze în perioadele în care ratele dobânzilor sunt în scădere. Randamentele mai mici ale obligațiunilor reduc atractivitatea acestora, iar investitorii se reorientează către active care nu sunt legate de performanța unei companii sau de datoria unui stat.

„Când deții aur, acesta nu este legat de datoria altcuiva, așa cum este o obligațiune sau o acțiune”, a explicat Nicholas Frappell, director global al piețelor instituționale la ABC Refinery.

Potrivit acestuia, aurul oferă o formă de protecție într-un mediu economic marcat de riscuri sistemice și decizii politice imprevizibile.

Războaiele și incertitudinea globală

Conflictele armate din Ucraina și Gaza au contribuit, de asemenea, la creșterea cererii pentru aur. Războaiele, pe lângă impactul umanitar, generează presiuni suplimentare asupra economiilor, bugetelor publice și piețelor financiare, amplificând percepția de risc la nivel global.

În acest context, aurul a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere anuală din 1979, pe fondul temerilor legate nu doar de geopolitică, ci și de supraevaluarea unor segmente ale pieței bursiere, în special acțiunile din domeniul inteligenței artificiale.

Raritatea aurului, un avantaj strategic

Un alt element-cheie care susține prețul aurului este raritatea sa relativă. Potrivit World Gold Council, până în prezent au fost extrase aproximativ 216.265 de tone de aur la nivel global, cantitate suficientă pentru a umple doar trei-patru piscine olimpice.

Cea mai mare parte a acestui volum a fost extrasă după 1950, pe măsură ce tehnologia minieră a evoluat și au fost descoperite noi zăcăminte. Serviciul de Studii Geologice al SUA estimează că ar mai exista aproximativ 64.000 de tone de aur în rezervele subterane, însă oferta este așteptată să stagneze în anii următori, pe fondul costurilor ridicate și al dificultăților de exploatare.

Băncile centrale cumpără masiv aur

Nu doar investitorii privați contribuie la creșterea cererii. În ultimul an, băncile centrale din întreaga lume au achiziționat sute de tone de aur pentru a-și consolida rezervele. China, Polonia și Azerbaidjan s-au numărat printre cei mai activi cumpărători.

Această tendință reflectă o schimbare strategică, marcată de reducerea dependenței de dolarul american.

„Există o schimbare foarte clară de la dolarul american, ceea ce aduce beneficii imense aurului”, a subliniat analistul Nikos Kavlis, de la firma de consultanță Metals Focus.

Aurul, între investiție și tradiție culturală

Deși o mare parte din cerere este alimentată de motive financiare, aurul are și o puternică dimensiune culturală. În multe țări, metalul prețios este cumpărat în perioade festive sau oferit cadou la evenimente importante, precum nunțile.

În India, festivalul Diwali este considerat un moment favorabil pentru achiziția de aur, asociat cu prosperitatea și norocul. Potrivit Morgan Stanley, gospodăriile indiene dețin aur în valoare de aproximativ 3,8 trilioane de dolari, echivalentul a 88,8% din PIB-ul țării.

Și China, cea mai mare piață de consum de aur din lume, înregistrează creșteri sezoniere ale cererii, în special în perioada Anului Nou Chinezesc, când achizițiile de aur sunt asociate cu prosperitatea și succesul.