Când impozitele nu mai înseamnă servicii, ci frustrare. Studiu INSCOP: Cine vede România ca supraimpozitată. Profilul votantului sceptic

Românii cred că plătesc prea mult, deși impozitele pe proprietate sunt printre cele mai mici din UE. Studiul INSCOP arată că percepția fiscală este invers proporțională cu realitatea europeană, România situându-se constant printre țările cu cele mai reduse taxe pe proprietate din UE.

Majoritatea românilor consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât cele practicate în alte state membre ale Uniunii Europene, arată datele unui studiu realizat de INSCOP Research.

12:05, 29.01.2026 • ACTUALITATE

Sondaj: Prăpastie uriașă între români și politicieni. Biserica și Armata, singurele ancore de stabilitate

13:29, 26.01.2026 • SOCIAL

INSCOP – Remus Ștefureac: „Românii simt pericolul, dar nu știu cine le garantează securitatea”

Percepția contrazice însă realitatea fiscală europeană, România situându-se constant printre țările cu cele mai reduse taxe pe proprietate din UE.

Potrivit cercetării, 62,4% dintre respondenți sunt de părere că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre, în timp ce doar 14,5% cred că sunt mai mici, iar 10,8% consideră că sunt aproximativ la fel. 12,2% nu au putut oferi un răspuns.

„O inversare perceptivă majoră”

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică acest decalaj printr-o combinație de factori economici, sociali și simbolici.

„Datele INSCOP Research arată un decalaj major între percepția colectivă și realitatea fiscală europeană: majoritatea românilor crede că impozitele sunt mai mari decât în alte state UE, deși, în fapt, România se află constant printre țările cu cele mai mici taxe pe proprietate din Uniune”, afirmă Remus Ștefureac.

Potrivit acestuia, percepția de „impozitare excesivă” nu este neapărat legată de comparații internaționale, ci de situația economică personală a populației.

„Comparația nu se face mental cu nivelul impozitării din alte state membre UE, ci cu propria fragilitate financiară”, subliniază directorul INSCOP.

Cine crede că impozitele sunt prea mari

Percepția că impozitele pe proprietate sunt mai mari decât în alte state UE este mai răspândită decât media populației în rândul votanților AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și medie, precum și în rândul locuitorilor din urbanul mic și mediul rural.
La polul opus, consideră că impozitele sunt mai mici decât în alte state UE, în proporții mai mari decât media, votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații din sectorul privat.

Proprietatea, ultim refugiu de siguranță

Analiza INSCOP indică și o dimensiune culturală profundă a acestei percepții fiscale.

„Datele sugerează existența unei culturi fiscale defensive, în care proprietatea este percepută ca ultim refugiu de siguranță, iar taxarea ei este interpretată ca amenințare la adresa autonomiei personale”, explică Remus Ștefureac.

Această atitudine este accentuată de lipsa de încredere în eficiența administrației locale și în capacitatea statului de a transforma taxele în servicii publice vizibile.

Lipsa încrederii în beneficiile taxării

Întrebați în ce măsură cred că majorarea impozitelor pe proprietate ar duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primărie, 44,5% dintre respondenți au declarat că acest lucru s-ar întâmpla în foarte mică măsură sau deloc. Doar 7,1% cred că impactul ar fi unul foarte mare, iar 17,1% consideră că ar fi destul de mare.
Sunt mai optimiști decât media populației votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din București. În schimb, votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat se arată cei mai sceptici cu privire la legătura dintre taxe mai mari și servicii publice mai bune.

O criză a contractului social local

În concluzie, Remus Ștefureac avertizează asupra riscurilor politice și sociale ale unei reforme fiscale neînsoțite de rezultate concrete.

„Rezultă o criză de contract social local: cetățenii nu văd legătura între taxare și beneficii concrete, ceea ce transformă chiar și taxe mici într-un simbol al ineficienței statului”, afirmă directorul INSCOP.

În acest context, orice tentativă de aliniere a impozitelor la standardele europene riscă să fie percepută ca abuzivă, dacă nu este dublată de creșteri vizibile, credibile și tangibile ale calității serviciilor publice.

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026

Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.