AUR atinge minimul post-prezidențiale în cel mai nou sondaj INSCOP

Publicat: 15 apr. 2026, 11:13, de Rona David, în POLITICĂ , ? cititori
AUR atinge minimul post-prezidențiale în cel mai nou sondaj INSCOP
Sondaj INSCOP

AUR își păstrează poziția de lider detașat în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, dar semnalul transmis de cel mai nou Barometru Informat.ro – INSCOP Research este clar: partidul intră pe o pantă de scădere.

Cu 37% din opțiunile celor care declară un partid, formațiunea atinge cel mai redus nivel din măsurătorile INSCOP realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025.

În același timp, PSD recuperează teren, PNL și USR își consolidează bazele electorale, iar diferența dintre preferința declarată și votul efectiv posibil începe să conteze tot mai mult.

Cu alte cuvinte, fotografia politică nu mai este dată doar de procentele brute, ci și de capacitatea partidelor de a-și scoate electoratul la urne.

AUR rămâne pe primul loc, dar trendul de scădere se adâncește

Conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 1-7 aprilie 2026, AUR este în continuare prima opțiune electorală pentru alegerile parlamentare, cu 37% din intențiile de vot în rândul respondenților care au indicat un partid. Chiar dacă avansul față de celelalte formațiuni rămâne consistent, cifra marchează o nouă coborâre sub pragul psihologic de 40%.

Datele arată că AUR pierde teren față de începutul anului. În ianuarie 2026, partidul era creditat cu 40,9%, iar acum se află la 37%, ceea ce înseamnă un recul de aproape 4 puncte procentuale. Față de martie 2026, când avea 38%, scăderea este de un punct procentual, dar tendința generală indică o erodare treptată, nu un accident statistic izolat.

Mesajul politic este important: AUR continuă să domine scena opoziției și să fie principalul pol de atracție electorală, însă pierde din forța cu care părea să se apropie de un prag electoral greu de atins pentru orice partid în România post-1989.

PSD recuperează, dar vine cu o problemă serioasă: mobilizarea slabă

Pe locul al doilea se află PSD, cu 20,1% din opțiunile de vot, în creștere față de 19,2% în martie și peste nivelul de 18,2% din ianuarie. Social-democrații par să își stabilizeze poziția și să recupereze treptat din terenul pierdut în lunile anterioare.

Totuși, marele semnal de vulnerabilitate pentru PSD nu este scorul brut, ci diferența dintre cei care declară că ar vota partidul și cei care spun că ar merge sigur la urne. Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, între electoratul PSD declarat și electoratul PSD mobilizat există un ecart de 3,5 puncte procentuale. Mai exact, partidul are 20,1% între cei care aleg un partid, dar doar 16,6% între votanții care afirmă că ar merge sigur la vot.

Această diferență sugerează că PSD suferă nu atât de lipsa simpatiei, cât de o problemă de activare electorală. Într-un scrutin parlamentar, o astfel de slăbiciune poate costa semnificativ.

PNL și USR câștigă prin disciplină electorală

PNL este cotat la 15,5%, în ușoară creștere față de lunile precedente, în timp ce USR ajunge la 12,7%, peste nivelul din martie și ianuarie. Cele două partide nu reușesc, cel puțin deocamdată, să schimbe ordinea din clasament, dar au un avantaj important: electoratul lor pare mai mobilizat.

În categoria celor care declară că ar merge sigur la vot, PNL urcă la 16,9%, depășind PSD, iar USR ajunge la 14,4%. Acest detaliu este esențial, pentru că arată că liberalii și useriștii stau mai bine la capitolul convertire a simpatiei în participare efectivă.

În logica unei campanii electorale reale, aceasta poate deveni una dintre cele mai importante diferențe dintre partide: nu cine declară mai mult în sondaje, ci cine își aduce oamenii la urne.

Miza nevăzută a sondajului: participarea la vot poate răsturna calculele

Poate cel mai relevant indicator din acest barometru nu este neapărat ierarhia partidelor, ci disponibilitatea românilor de a participa la vot. 64,9% dintre respondenți au spus că ar merge „sigur” la urne, alegând 10 pe o scală de la 1 la 10. În același timp, 15,8% au indicat nivelul minim, adică „sigur nu”.

Acest contrast arată o polarizare puternică între electoratul hotărât și segmentul complet dezangajat. Într-un astfel de context, partidele cu electorat disciplinat pornesc cu un avantaj clar, chiar dacă nu au cele mai spectaculoase procente în intenția generală de vot.

De altfel, exact acest fenomen este remarcat și de Remus Ștefureac: diferențele dintre votul declarat și votul mobilizat devin în această lună mai ample decât în alte măsurători. Cu alte cuvinte, în ecuația parlamentarelor nu mai contează doar opțiunea, ci și disponibilitatea reală de participare.

UDMR, POT, SOS și SENS se bat la limita relevanței parlamentare

În zona partidelor mici, competiția rămâne deschisă, iar procentele sunt extrem de sensibile la mobilizare. UDMR este cotat la 4,3%, ușor peste martie, dar sub pragul de 5%, ceea ce îl plasează într-o zonă de atenție maximă. POT ajunge la 3,6%, în creștere față de martie, dar sub nivelul de 5% atins în ianuarie. SOS România este la 2,8%, iar SENS la 2,4%, ambele sub pragul parlamentar.

În rândul celor care declară că ar merge sigur la vot, UDMR scade la 3%, în timp ce POT urcă la 4,5%, semn că formațiunea are un electorat ceva mai motivat decât sugerează scorul brut. SOS România și SENS rămân la niveluri reduse, fără semne că pot produce, în acest moment, o surpriză majoră.

Această zonă a clasamentului rămâne importantă nu doar pentru soarta fiecărui partid, ci și pentru modul în care se vor redistribui voturile în cazul în care unele formațiuni nu intră în Parlament.

Sistemul politic intră într-o fază mai fluidă decât arată prima vedere

La o primă lectură, sondajul pare să confirme status quo-ul: AUR pe primul loc, PSD pe doi, PNL și USR la distanță. Dar în profunzime, datele vorbesc despre o scenă politică mult mai fluidă.

AUR nu mai crește, ci scade. PSD urcă, dar nu își mobilizează suficient electoratul. PNL și USR stau mai bine la participare decât la simpatie generală. Iar partidele mici sunt prinse într-o zonă în care câteva zecimi pot face diferența între reprezentare parlamentară și irelevanță.

În acest moment, miza politică nu mai este doar cine conduce în sondaje, ci cine reușește să transforme intenția în vot efectiv. Iar aici, datele INSCOP sugerează că lupta reală abia începe.

Datele esențiale din sondaj

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a IX-a, a fost realizat în perioada 1-7 aprilie 2026, prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României de 18 ani și peste. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.