Alimentele ultraprocesate, la fel de periculoase ca fumatul? Ce riscuri nu apar pe etichetă

Cercetătorii americani atrag atenția că alimentele ultraprocesate, găsite în aproape toate supermarketurile, ar putea fi la fel de periculoase ca țigările. Aceștia susțin că producătorii le concep pentru a fi greu de evitat și ușor de consumat în exces, iar etichetele „fără grăsimi” sau „fără zahăr” pot fi înșelătoare, mascând riscuri semnificative pentru sănătate.

Studiu Harvard: cum optimizează producătorii AUP pentru a crea dependență

Alimentele ultraprocesate (AUP) seamănă mai mult cu țigările decât cu fructele sau legumele și ar necesita o reglementare mai strictă, conform unui studiu recent citat de The Guardian. Cercetători de la trei universități americane subliniază că atât AUP, cât și țigările sunt concepute pentru a stimula dependența și consumul, iar efectele lor nocive asupra sănătății sunt surprinzător de asemănătoare.

AUP, răspândite la nivel global, sunt produse industrial, adesea realizate cu emulgatori, coloranți și arome artificiale. Această categorie include băuturi carbogazoase și gustări ambalate precum chipsuri și biscuiți.

Studiul arată că procesele de producție ale AUP sunt similare cu cele ale țigărilor, iar producătorii optimizează atât „doza” produselor, cât și viteza cu care acestea stimulează căile de recompensă din organism. Cercetarea, realizată de Harvard, Universitatea Michigan și Universitatea Duke, combină date din domeniile științei dependenței, nutriției și istoriei sănătății publice și a fost publicată pe 3 februarie în The Milbank Quarterly.

Etichetele evită realitatea pericolelor

Autorii atrag atenția că etichetele promoționale de tip „fără grăsimi” sau „fără zahăr” sunt prezentate ca avantaje pentru sănătate, dar pot întârzia reglementarea acestor produse. Situația este comparată cu reclamele la țigările cu filtru din anii 1950, promovate ca inovații protectoare care „în practică ofereau foarte puține beneficii reale”.

„Multe AUP împărtășesc mai multe caracteristici cu țigările decât cu fructele sau legumele minim procesate și, prin urmare, justifică o reglementare proporțională cu riscurile majore pentru sănătatea publică pe care le prezintă”, concluzionează autorii.

Una dintre coautoare, prof. Ashley Gearhardt de la Universitatea Michigan, psiholog clinician specializat în dependențe, spune că pacienții ei fac aceleași legături:

„Spuneau: Mă simt dependent(ă) de chestia asta, o poftesc, obișnuiam să fumez țigări, acum am același obicei, dar cu sucuri și gogoși. Știu că mă omoară; vreau să renunț, dar nu pot”, a declarat Gearhardt.

Alimentele ultraprocesate manipulează obiceiurile

Dezbaterea despre alimentele ultraprocesate se aliniază unui tipar deja cunoscut în studiul dependențelor, afirmă Gearhardt.

„Dăm vina pe individ o vreme și spunem: ‘ei, știi, fumează cu moderație, bea cu moderație’, iar în cele din urmă ajungem să înțelegem pârghiile pe care industria le poate acționa pentru a crea produse care pot crea obișnuințe puternice”, spune ea.

Deși mâncarea, spre deosebire de tutun, este esențială pentru supraviețuire, autorii susțin că această diferență face acțiunea de reglementare cu atât mai necesară, deoarece este dificil să te sustragi mediului alimentar modern.

Gearhardt adaugă că ar trebui să fie posibilă diferențierea între AUP nocive și alte alimente, în același mod în care băuturile alcoolice sunt distinse de alte tipuri de băuturi.

Studiul arată că alimentele ultraprocesate respectă „repere consacrate” pentru clasificarea unei substanțe ca fiind potențial adictivă, având caracteristici de design care „pot genera consum compulsiv”, deși „efectele nocive ale AUP sunt evidente, indiferent de natura lor adictivă”.

Soluțiile propuse de cercetători

Autorii sugerează că lecțiile învățate din reglementarea tutunului, „inclusiv litigii, restricții de marketing și intervenții structurale”, ar putea fi aplicate pentru reducerea riscurilor asociate AUP, subliniind necesitatea ca eforturile de sănătate publică să „se mute de la responsabilitatea individuală la responsabilitatea industriei alimentare”.

Prof. Martin Warren, director științific la Quadram Institute, un centru de cercetare în domeniul alimentar, avertizează că, deși există paralele între alimentele ultraprocesate și tutun, autorii riscă o „exagerare” în comparațiile lor.

El ridică întrebarea dacă AUP sunt, la fel ca nicotina, „intrinsec adictive din punct de vedere farmacologic sau dacă exploatează mai ales preferințe învățate, condiționări de recompensă și comoditatea”.

Warren subliniază și importanța de a clarifica dacă efectele nocive atribuite AUP provin din compoziția lor sau din faptul că acestea înlocuiesc „alimente integrale bogate în fibre, micronutrienți și fitochimicale protective”.

„Această distincție contează, deoarece influențează dacă răspunsul de reglementare ar trebui să copieze controlul asupra tutunului sau, mai degrabă, să prioritizeze calitatea dietei, standardele de reformulare și diversificarea sistemelor alimentare”, a conchis Warren.