Taxa pe greșeală: Cum vor Finanțele să „stoarcă” sistemul bancar prin sancțiuni calculate la cifra de afaceri

Un proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor modifică substanțial cadrul de funcționare al sistemului bancar din România. De la „drept de veto” pentru BNR asupra fuziunilor și achizițiilor, până la eliminarea cumulului de funcții (CEO-Președinte) și amenzi calculate la cifra de afaceri netă, noul cadru normativ aliniază România la standardele europene dure. În timp ce supraveghetorii scapă mai repede de restricțiile de angajare în privat, băncile se confruntă cu un regim de sancțiuni fără precedent, care merge până la retragerea autorizației de funcționare. Pe scurt, Finanțele au scos din joben o modalitate să aducă mai mulți bani la buget, pe seama sistemului bancar.

Proiectul vizează atât BNR și Autoritatea de Supraveghere Financiară, cât și băncile, holdingurile financiare și sucursalele din afara Uniunii Europene, cu efecte directe asupra guvernanței, structurii de conducere și deciziilor strategice ale acestora.

Incompatibilități reduse pentru supraveghetori, cu drept la compensații

Una dintre modificările centrale este reducerea perioadei de incompatibilitate pentru personalul implicat direct în supravegherea instituțiilor de credit. Ministerul Finanțelor propune o perioadă de trei luni, față de șase luni, cât permite directiva europeană, invocând principiul proporționalității și dimensiunea redusă a pieței muncii din România.

Pentru membrii conducerii BNR (cu excepția guvernatorului) și pentru personalul băncii centrale, proiectul introduce dreptul la o compensație adecvată pe durata interdicției de angajare în entitățile supravegheate, în linie cu cerințele europene.

07:34, 31.01.2026 • POLITICĂ

BNR, scenarii pentru 2026: inflația coboară spre 4% la finalul anului

07:42, 30.01.2026 • ECONOMIE

BNR, semnal de alarmă privind salariile: Ce se întâmplă cu piața muncii și inflația din vara anului 2026

Aceleași reguli sunt extinse și asupra Autorității de Supraveghere Financiară, în contextul în care ASF poate deveni autoritate competentă pentru anumite instituții de credit rezultate din firme de investiții.

BNR capătă drept de opoziție asupra achizițiilor și fuziunilor

Proiectul de lege întărește semnificativ instrumentarul BNR în supravegherea operațiunilor corporative ale băncilor și holdingurilor financiare. Achizițiile de dețineri semnificative, fuziunile, divizările și transferurile importante de active sau pasive vor fi supuse notificării prealabile și avizului BNR.

Banca centrală va putea să se opună unor achiziții dacă acestea afectează administrarea prudentă a entităților implicate. În cazul cedării de dețineri semnificative, obligația rămâne cea de notificare, fără evaluare din partea BNR.

Pentru transferurile semnificative de active și pasive, este introdus un mecanism similar celui aplicabil fuziunilor, cu aviz obligatoriu din partea autorității de supraveghere.

Separarea funcțiilor de conducere devine regulă

Un alt element cheie al proiectului îl reprezintă eliminarea posibilității ca aceeași persoană să ocupe simultan funcția de președinte al consiliului de administrație și pe cea de director general într-o bancă, chiar și cu aprobarea BNR. Măsura urmărește reducerea riscului de conflict de interese și întărirea cadrului de guvernanță corporativă.

În același timp, evaluarea ex-ante a persoanelor care dețin funcții-cheie este extinsă la societățile financiare holding și holding-mixte, iar cooperarea dintre BNR și autoritățile AML este consolidată.

Reguli mai dure pentru sucursalele din afara UE

Sucursalele băncilor din state terțe vor fi supuse acelorași cerințe prudențiale ca instituțiile de credit românești, cu obligații suplimentare privind lichiditatea. Acestea vor trebui să constituie active lichide într-un cont deschis la o bancă locală, în afara grupului, destinate acoperirii pierderilor locale în caz de rezoluție sau insolvență.

Amenzi mai mari și retragerea autorizației în cazuri critice

Proiectul de lege propus de Ministerul Finanțelor întărește semnificativ regimul sancționator aplicabil instituțiilor de credit, prin alinierea acestuia la noile cerințe europene din CRD VI, astfel încât să obțină mai multe venituri. Printre modificările centrale se numără introducerea penalităților cu titlu cominatoriu, care permit BNR să aplice sancțiuni financiare recurente până la conformarea efectivă a entităților supravegheate cu măsurile dispuse.

În paralel, este extinsă lista faptelor care pot atrage sancțiuni, incluzând încălcări ale cerințelor de guvernanță, deficiențe în cadrul de administrare a riscurilor, nerespectarea obligațiilor de notificare prealabilă în cazul operațiunilor corporative sau neîndeplinirea cerințelor privind integrarea riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță.

Un element-cheie îl reprezintă modificarea modului de calcul al amenzilor. Baza de raportare nu va mai fi una limitată sau formală, ci cifra de afaceri totală anuală netă a instituției sancționate, determinată pe baza unor elemente expres prevăzute de lege. Mecanismul urmărește creșterea efectului disuasiv al sancțiunilor și evitarea situațiilor în care amenzile pot fi absorbite fără impact real asupra comportamentului entităților supravegheate.

În cazuri considerate critice, proiectul conferă Băncii Naționale a României o competență suplimentară: retragerea autorizației de funcționare a unei instituții de credit. Măsura poate fi aplicată atunci când, potrivit cadrului de redresare și rezoluție, se constată cumulativ că banca se află sau este susceptibilă să intre într-o stare de dificultate majoră, nu există perspective rezonabile de redresare prin măsuri private sau prin acțiuni de supraveghere și nu se justifică declanșarea unei proceduri de rezoluție din perspectiva interesului public.

Această abordare creează un mecanism distinct de intervenție, situat între supravegherea curentă și rezoluția bancară, care permite ieșirea controlată din piață a unor instituții de credit fără impact sistemic, sub controlul direct al autorității de supraveghere prudențială.

Integrarea riscurilor ESG devine obligație

Instituțiile de credit vor fi obligate să integreze riscurile de mediu, sociale și de guvernanță în cadrul de administrare a riscurilor și să elaboreze planuri cu ținte cuantificabile pentru monitorizarea acestora, în linie cu noile cerințe europene.