Scăderea tranzacțiilor pe piața imobiliară: fenomen temporar sau început de criză?

Datele recente ale ANCPI arată o scădere abruptă a tranzacțiilor imobiliare în luna ianuarie, ceea ce a ridicat semne de întrebare în rândul cumpărătorilor și investitorilor.

Antonela Comșa, expert și reprezentant al dezvoltatorilor imobiliari, explică că fenomenul nu trebuie interpretat neapărat ca un semnal de alarmă: „Nu este, din punctul meu de vedere, un semnal că piața o să scadă. Probabil că 2026 va fi un an de stagnare, în niciun caz de scădere abruptă.”

Potrivit acesteia, scăderea este influențată de mai mulți factori, printre care modificările fiscale și incertitudinea economică.

08:30, 03.02.2026 • Dezvăluiri

Cine sunt parlamentarii UDMR care au și locuință în Ungaria

Impactul creșterii TVA asupra deciziilor de cumpărare

Un factor important a fost majorarea cotei de TVA de la 9% la 21%, începând din august 2025, ceea ce a afectat puternic apetitul cumpărătorilor:

„Gândiți-vă că de la 9% să plătești 21%, avem o diferență destul de mare, ceea ce a dus la un recul în decizia oamenilor de a cumpăra.”

Comșa subliniază că tranzacțiile imobiliare sunt în mare parte decizii emoționale, iar incertitudinea economică îi face pe oameni să amâne achizițiile, de teama unei reduceri a veniturilor sau imposibilității de a plăti ratele la bancă.

Stagnarea urbană și migrația către suburbii

O altă problemă semnificativă este numărul redus de autorizații de construire în mediul urban, comparativ cu creșterea acestora în mediul rural sau în localitățile limitrofe. Comșa explică:

„Trebuie să ne uităm la numărul de metri pătrați autorizați în mediul urban. În ultimii ani, suprafața autorizată a crescut în mediul rural și a scăzut în mediul urban, ceea ce înseamnă că avem mai puține apartamente în orașe.”

Astfel, dezvoltatorii se mută în localitățile din jurul marilor orașe, cum ar fi Voluntari, Tunari sau Otopeni, unde autorizațiile sunt mai ușor de obținut.

„Este mult mai simplu de a obține o autorizație de construire în afara Bucureștiului, chiar dacă nu avem infrastructură, școli sau spitale suficiente. Rezultatul este supraaglomerarea drumurilor dimineața și seara.”

Transportul și dezvoltarea pe verticală: soluțiile viitoare

Expertul atrage atenția asupra necesității dezvoltării imobilelor pe verticală în zonele deservite de metrou și alte mijloace eficiente de transport:

„Cel mai bine ar trebui să fim lăsați să ne dezvoltăm pe verticală acolo unde există metrou. Extinderea metroului spre Otopeni va crește valoarea terenurilor și imobilelor din zonă.”

Aceasta ar reduce presiunea asupra infrastructurii și ar crea un echilibru între creșterea urbană și necesitățile locatarilor.

România vs. străinătate: cum autoritățile influențează dezvoltarea imobiliară. Facilități și transparență – modelul internațional

Antonela Comșa atrage atenția că, spre deosebire de România, dezvoltatorii străini beneficiază de sprijin concret din partea autorităților locale:

„Autoritățile vin în întâmpinarea dezvoltatorilor. Pun la dispoziție facilități, poate și fiscale, sau le ușurează traseul birocratic. Se întâlnesc cu primarul sau arhitectul-șef, discută ce vor să facă și stabilesc exact ce se poate construi. Din acel moment, nu mai există nicio piedică.”

Această abordare proactivă reduce riscurile și accelerează investițiile, spre deosebire de situația adesea haotică din România.

Birocrația și obstacolele locale

Experiența Comșei în București relevă dificultăți semnificative pentru dezvoltatori, chiar și atunci când respectă legea:

„O prelungire de autorizație de construire poate fi blocată de autoritate, ceea ce îl împiedică pe dezvoltator să continue construcția și pune presiune pe tot ce a realizat până atunci.”

Lipsa de pregătire a personalului sau deciziile motivate de populism generează întârzieri care afectează nu doar dezvoltatorul, ci și clienții și economia locală.

Populismul versus dreptul de proprietate

Comșa explică cum interesele politice locale pot afecta proiectele imobiliare, chiar dacă acestea respectă legislația:

„Primarul poate să nu semneze autorizația de construire pentru că se teme că oamenii se vor supăra și nu-l vor mai vota. Dar conform legii și Constituției, dezvoltatorul are dreptul de a construi, atâta timp cât respectă regulile.”

Această tensiune generează numeroase procese între dezvoltatori și autoritățile publice, costurile fiind suportate de toți contribuabilii.

Construcția ca motor economic

Expertul subliniază că orice proiect imobiliar generează un lanț economic complex, care susține locuri de muncă și venituri la buget:

„Dezvoltarea unei proprietăți imobiliare implică taxe de autorizare, angajarea proiectanților și constructorilor, plata salariilor și a impozitelor, achiziția de materiale și, ulterior, plata impozitelor pe proprietate. Toate acestea creează un lanț economic care reduce șomajul și aduce bani la buget.”

Astfel, blocarea autorizațiilor nu afectează doar dezvoltatorii, ci întreaga economie locală și disponibilitatea serviciilor publice.

Predictibilitate și eficiență administrativă

Comșa trage un semnal de alarmă: fără predictibilitate și suport administrativ, dezvoltarea imobiliară în România riscă să fie ineficientă și costisitoare.

„Dacă nu se mai construiește, o parte a economiei se prăbușește. Tot ce înseamnă locuințe, birouri, centre comerciale este un lanț care generează taxe, locuri de muncă și activitate economică. Fiecare obstacol birocratic are efecte directe asupra tuturor.”

Potrivit specialistului, un cadru clar, transparent și cooperant între autorități și dezvoltatori este esențial pentru creșterea sustenabilă a pieței imobiliare și pentru beneficiul întregii societăți.