România rămâne pe ultima treaptă a investment grade. Fitch menține „BBB-”, perspectivă negativă

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a decis să menţină ratingul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, păstrând astfel ţara la limita inferioară a categoriei recomandate investiţiilor. Decizia, anunţată vineri şi citată de news.ro, vine într-un moment în care autorităţile încearcă să tempereze deficitele ridicate şi să stabilizeze traiectoria datoriei publice, într-un context economic intern fragil şi cu numeroase incertitudini politice pe termen mediu.

Calificativul „BBB-” pentru ratingul de emitent pe termen lung în valută străină (LTFC) reflectă un echilibru delicat între avantajele structurale ale României, în special apartenenţa la Uniunea Europeană, şi vulnerabilităţile macroeconomice persistente.

Menţinerea ratingului, susţinută de statutul de stat membru al UE

Potrivit comunicatului publicat de Fitch, menţinerea ratingului este susţinută de statutul de stat membru al UE, care asigură fluxuri constante de capital, acces la finanţare externă şi sprijin pentru convergenţa veniturilor. Agenţia subliniază că PIB-ul pe cap de locuitor şi indicatorii de guvernanţă sunt peste nivelul mediu al ţărilor din categoria „BBB”.

În contrapondere, România se confruntă cu deficite bugetare şi de cont curent mari şi persistente, cu o creştere accelerată a datoriei publice, precum şi cu polarizare politică şi un nivel ridicat al datoriei externe nete. Aceste elemente limitează spaţiul de manevră al autorităţilor şi menţin presiunea asupra profilului de risc suveran.

Perspectivă negativă şi presiuni pe finanţele publice

Perspectiva negativă asociată ratingului indică riscuri suplimentare pentru evoluţia finanţelor publice. Fitch arată că deteriorarea continuă a indicatorilor fiscali, determinată de un deficit bugetar încă ridicat şi de creşterea rapidă a datoriei raportate la PIB, justifică menţinerea acestei perspective.

Guvernul format în vara anului 2025 a iniţiat un pachet de consolidare fiscală, inclusiv majorarea TVA în august 2025, măsuri care au contribuit la temperarea deficitului de la niveluri record. Totuşi, agenţia atrage atenţia că există riscuri semnificative pentru consolidarea pe termen mediu, generate de creşterea economică slabă, dificultăţi de implementare, oboseală fiscală şi tensiuni în cadrul coaliţiei guvernamentale formate din patru partide.

Conform estimărilor preliminare, deficitul bugetar ESA ar fi fost de aproape 8% din PIB în 2025, pe baza unui deficit cash de 7,7% din PIB. Implementarea integrală a măsurilor adoptate în 2025 şi îngheţarea cheltuielilor în 2026 ar putea reduce deficitul ESA cu aproape două puncte procentuale în 2026.

Cu toate acestea, Fitch semnalează incertitudini privind continuarea consolidării fiscale în 2027 şi ulterior. Schimbarea prevăzută a prim-ministrului în aprilie 2027 şi ciclul electoral din 2028 pot influenţa ritmul şi amploarea ajustărilor bugetare. În perioada de prognoză, deficitele administraţiei publice ale României vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”.

Datoria publică a crescut accelerat în ultimii doi ani

Datoria publică brută a crescut accelerat în ultimii doi ani şi este estimată la aproape 59% din PIB la sfârşitul anului 2025, peste media actuală de 56% pentru statele din categoria „BBB”. Proiecţiile indică o creştere la 63% din PIB în 2027, iar în lipsa unor măsuri suplimentare, traiectoria ascendentă ar putea continua.

Această evoluţie amplifică vulnerabilitatea României în faţa unor şocuri externe sau a modificărilor de sentiment pe pieţele financiare internaţionale.

Fitch estimează că economia României a crescut cu sub 1% în 2025, pe fondul consolidării fiscale substanţiale şi al cererii externe slabe. Agenţia anticipează că ritmul de creştere va rămâne sub potenţialul estimat de 2% până în 2027, în contextul unei politici fiscale mai restrictive.

Consumul gospodăriilor este aşteptat să scadă în 2026, ca urmare a diminuării veniturilor reale disponibile. În schimb, investiţiile ar urma să înregistreze o dinamică mai robustă, susţinută de fondurile europene şi de componenta majorată a granturilor din Planul de Redresare şi Rezilienţă (RRP).

Inflaţia a depăşit timp de cinci ani consecutiv ţinta

Un alt factor negativ menţionat de agenţie este nivelul ridicat al inflaţiei, care a depăşit timp de cinci ani consecutiv ţinta de 2,5% ±1 punct procentual stabilită de Banca Națională a României. Media inflaţiei pe trei ani pentru perioada 2024–2026 este dublă faţă de media actuală a ţărilor „BBB”.

Presiunile inflaţioniste au fost amplificate temporar de majorarea TVA şi de expirarea plafonării preţului energiei electrice.

Agenţia notează că incertitudinea politică s-a redus după alegerea preşedintelui Nicuşor Dan în mai şi formarea unui guvern pro-occidental în iulie 2025. Majoritatea parlamentară confortabilă a facilitat adoptarea măsurilor de consolidare fiscală.

Cu toate acestea, tensiunile din interiorul coaliţiei, inclusiv cele legate de negocierile pentru bugetul pe 2026 şi costurile politice ale ajustărilor fiscale, pot îngreuna adoptarea unor măsuri suplimentare de reducere a deficitului.

Deficitul de cont curent a ajuns la aproape 8% din PIB în 2025, peste nivelul de 6,7% din 2023 şi mult peste media de 1% a ţărilor din categoria „BBB”. Pentru 2026, Fitch estimează o reducere sub 7% din PIB, pe fondul scăderii cererii de importuri.

Datoria externă netă este proiectată să crească gradual de la 21% din PIB în 2024, comparativ cu o medie prognozată de doar 3% pentru categoria „BBB”.

Rol esenţial jucat de fondurile UE

Agenţia subliniază rolul esenţial al fondurilor europene în susţinerea finanţării externe. Pe lângă fondurile de coeziune şi granturile din RRP, România beneficiază de acces la împrumuturi în cadrul programului „Acţiunea de securitate pentru Europa”, în valoare de 16,7 miliarde de euro, inclusiv 2,5 miliarde euro prefinanţare, în condiţii favorabile.

Fluxurile consistente de la UE sunt aşteptate să reducă necesarul de finanţare externă în 2026 şi să atenueze presiunile asupra costurilor de împrumut. Totuşi, România rămâne expusă schimbărilor de sentiment pe pieţele globale. Fitch estimează că plăţile dobânzilor guvernamentale raportate la venituri vor creşte până la nivelul median al categoriei „BBB” până în 2027.

România primeşte un scor de relevanţă ESG de „5[+]” pentru stabilitate politică, drepturi şi stat de drept, precum şi pentru calitatea instituţională şi controlul corupţiei. Aceste scoruri reflectă ponderea indicatorilor de guvernanţă ai Băncii Mondiale în modelul de evaluare suverană al agenţiei.

Ţara are un rang WBGI de aproximativ 60%, ceea ce indică tranziţii politice paşnice recente, un nivel moderat al drepturilor de participare politică, o capacitate instituţională moderată şi un nivel moderat al corupţiei.