Când trece România la euro? „Stăm în aceeași grupă cu Polonia, cu Ungaria, cu Cehia”

Adoptarea monedei euro rămâne, pentru România, un obiectiv îndepărtat, condiționat în primul rând de corectarea dezechilibrelor bugetare. Guvernatorul Banca Națională a României, Mugur Isărescu, a declarat miercuri, în cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației, că trecerea la euro va fi posibilă abia după ce deficitul bugetar va fi redus la 3% din PIB.

„Vom trece la euro când vom reuși să aducem deficitul bugetar la 3% și vedeți că nu este o treabă ușoară”, a spus Isărescu, subliniind că actualul program de ajustare fiscală ar putea crea premisele unei discuții serioase despre aderare în următorii cinci ani.

Ținta: deficit sub 3% și datorie controlată

Potrivit guvernatorului, dacă programul actual de reducere a deficitului funcționează și România reușește să coboare sub pragul de 3% în următorii 2-3 ani, atunci într-un orizont de circa cinci ani s-ar putea redeschide discuția privind intrarea în zona euro.

Un alt criteriu esențial este nivelul datoriei publice, care trebuie să fie sub 60% din PIB, conform regulilor europene. Isărescu a atras atenția că reducerea datoriei sub acest prag ar putea dura „câțiva ani buni”.

16:18, 12.01.2026 • Internațional

Nici la bulgari nu mai e ieftin. Preţurile la produsele preferate ale românilor s-au majorat

Guvernatorul a oferit și comparații regionale: „De ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia? Stăm în aceeași grupă cu Polonia, cu Ungaria, cu Cehia”, a spus el, adăugând că Polonia are o datorie publică de peste 60% din PIB.

Planuri avansate abandonate după 2018

Isărescu a reamintit că România a fost, la un moment dat, aproape de un calendar concret pentru adoptarea euro. Până în 2018, la BNR funcționa un Comitet de Trecere la Euro, iar pregătirile tehnice erau într-un stadiu avansat.

„Făcusem de prin 2017 și programul pe unde să oprească mașinile de transport valori care să aducă numerarul în euro. Urmau să oprească la Oradea, la Cluj, la Sibiu și așa mai departe”, a explicat guvernatorul.

Ultima ședință pe această temă a avut loc în 2018, la Academia Română, în prezența premierului de atunci, Viorica Dăncilă, și a reprezentanților tuturor partidelor politice. Ulterior, tema adoptării euro a dispărut de pe agenda publică, pe fondul apariției pandemiei și al izbucnirii războiului din Ucraina.

Criterii îndeplinite în trecut, dar abandonate

Guvernatorul a arătat că, în perioada 2013-2015, România îndeplinea criteriile de aderare. Chiar fostul președinte Traian Băsescu stabilise o dată-țintă pentru intrarea în zona euro.

„Dar apoi s-a considerat politic că datoria publică e prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj”, a afirmat Isărescu.

El a precizat că nu un singur partid a renunțat la disciplina fiscală, ci că aproape toate guvernele care s-au succedat au mers pe linia stimulării fiscale.

„Nu a fost un singur partid. Toți au mers pe linia asta”, a subliniat guvernatorul, explicând că, în timp, comitetele dedicate adoptării euro au fost desființate, inclusiv cel tehnic care se ocupa de logistica introducerii numerarului.

Orizont 2035, potrivit analiștilor

În prezent, perspectiva adoptării euro pare îndepărtată. Potrivit unui sondaj realizat de CFA România, analiștii financiar-bancari estimează că România ar putea adera la zona euro în jurul anului 2035.

Răspunsurile au variat între 5 și 20 de ani, iar unul dintre participanții la sondaj a apreciat chiar că România nu va adera niciodată la zona euro, opinie care nu a fost inclusă în calculul mediei.

În viziunea lui Mugur Isărescu, totul depinde de ritmul corecției fiscale. Dacă ajustarea bugetară va dura 5 sau chiar 7 ani, discuția despre euro ar putea fi amânată corespunzător, într-un orizont similar.