Jocul dublu al lui Mohammed bin Salman: Cum a influențat prințul saudit decizia lui Donald Trump de a ataca Iranul

În timp ce discursurile oficiale de la Riad îndemnau la calm și diplomație, culisele puterii dezvăluie o strategie mult mai agresivă. Detalii incendiare publicate de The Washington Post și preluate de Corriere della Sera arată cum prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, ar fi jucat la două capete în perioada premergătoare atacului care a zguduit Orientul Mijlociu. Conform unor surse anonime, liderul saudit a fost o figură cheie în convingerea președintelui american de a lansa ofensiva asupra Teheranului.

Diplomație în public, presiuni pentru război în privat

Public, Mohammed bin Salman afișa o poziție de mediator, transmițându-i președintelui iranian Masoud Pezeshkian că nu va permite folosirea teritoriului saudit pentru atacuri. Totuși, în spatele ușilor închise, telefoanele către Mar-a-Lago și Truth Social aveau un alt ton. Sursele citate susțin că prințul moștenitor l-ar fi sunat în repetate rânduri pe Donald Trump pentru a cere intervenția militară.

„Crucial pentru decizia lui Trump de a ataca Iranul a fost punctul de vedere al lui Mohammed bin Salman”, scrie The Washington Post, citat de Corriere della Sera.

Liderul de facto de la Riad ar fi avertizat că Republica Islamică va deveni „mai puternic și mai periculos” dacă Statele Unite nu profită de cea mai mare desfășurare militară din regiune de la invazia Irakului din 2003.

15:31 • Internațional

Putin condamnă uciderea ayatollahului Ali Khamenei. Invocă dreptul internaţional şi normele moralității umane

09:30 • POLITICĂ

România, mesaj după anunțul morții lui Ali Khamenei. „Susținem dreptul iranienilor de a-și alege viitorul”

Mesaje similare transmise la Washington de Khalid bin Salman

Această strategie de presiune nu a fost izolată la nivelul prințului moștenitor. Fratele său, Khalid bin Salman, în calitate de ministru al Apărării, ar fi susținut aceeași linie dură în cadrul unor întâlniri discrete desfășurate la Washington în luna ianuarie. Potrivit surselor, acesta le-ar fi transmis membrilor administrației Trump că lipsa unei acțiuni militare ferme împotriva Iranului ar putea genera consecințe catastrofale pentru stabilitatea regiunii.

Presa internațională notează că această „dublă poziție” a fost o manevră calculată pentru a proteja infrastructura petrolieră saudită de eventuale represalii directe, în timp ce se urmărea slăbirea rivalului șiit.

Represaliile Iranului și sfârșitul erei Khamenei

Calculul saudit de a evita conflictul direct a fost dat peste cap după data de 28 februarie, când atacul americano-israelian a declanșat o undă de șoc. Arabia Saudită s-a regăsit rapid pe lista țintelor Teheranului, alături de Bahrain, Abu Dhabi și Qatar.

Contextul a devenit și mai dramatic după ce televiziunea de stat iraniană a confirmat moartea ayatollahului Ali Khamenei, după 36 de ani de putere absolută, alături de fiica, ginerele și nepoata sa. Ca reacție la atacurile suferite pe propriul teritoriu, guvernul de la Riad și-a abandonat masca diplomației, cerând comunității internaționale să ia „toate măsurile necesare” împotriva Iranului.