Iranul a încercat negocieri secrete cu CIA, în urma atacurilor americano-israeliene

Deși liderii iranieni rămași în viață au afișat o poziție publică sfidătoare și au refuzat orice dialog cu președintele Donald Trump, Teheranul ar fi încercat o abordare discretă. La doar o zi după lansarea atacurilor comune ale SUA și Israelului, agenți ai Ministerului iranian de Informații au contactat indirect CIA, prin intermediul unui serviciu terț de spionaj, pentru a propune discutarea unor condiții menite să pună capăt conflictului, potrivit New York Times.

Conform unor oficiali din Orientul Mijlociu și din Occident, care au dorit să-și păstreze anonimatul, Casa Albă și CIA – care a refuzat să comenteze – privesc cu scepticism oferta iraniană.

În contextul haosului de la Teheran și al eliminării sistematice a liderilor iranieni de către Israel, la Washington persistă îndoiala că regimul iranian ar mai avea capacitatea de a respecta un eventual acord de încetare a focului.

Poziția lui Trump și modelul folosit în Venezuela

Israelul ar fi cerut clar Statelor Unite să respingă propunerea iraniană, obiectivul asumat de Tel Aviv fiind o campanie susținută, menită să distrugă capacitățile militare ale Iranului și să ducă la prăbușirea guvernului de la Teheran.

20:24 • Internațional

Războiul din Iran: De ce Rusia nu vine în ajutorul Teheranului?

16:56 • Internațional

SUA și Israelul au lovit Iranul: sateliții dezvăluie pagube uriașe în porturi și baze nucleare FOTO

Între timp, poziția președintelui american Donald Trump a evoluat semnificativ. Deși inițial sugerase că e deschis spre discuții, marți a afirmat că este „prea târziu” pentru negocieri.

Trump a subliniat că mulți dintre potențialii interlocutori iranieni au fost eliminați în atacuri, spunând că „majoritatea oamenilor pe care îi aveam în minte sunt morți”, ceea ce face mai dificilă identificarea cu cine s-ar putea discuta un armistițiu.

Oficialii americani ar cere ca orice acord de încetare a focului să includă renunțarea la programul nuclear, la rachetele balistice și la sprijinul pentru grupări proxy precum Hezbollah. Trump a sugerat că ar putea aplica un model similar celui folosit în cazul Venezuelei, în care controlul resurselor (precum exporturile de petrol) este obținut, dar liderilor supraviețuitori li se permite să-și păstreze unele puteri interne, fără reforme politice majore.

Riscul unui război civil

Experții și serviciile de informații avertizează că planurile Washingtonului s-ar putea confrunta cu dificultăți serioase pe teren. O evaluare recentă a CIA asupra scenariilor post-atac a evidențiat un nivel ridicat de incertitudine, din cauza numeroaselor variabile implicate.

Situația a devenit și mai imprevizibilă după ce ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis sâmbătă într-un atac aerian, iar marți Israelul a lovit un complex unde înalții clerici se adunaseră pentru a desemna un succesor.

În acest context, analiștii semnalează mai multe riscuri majore:

• Fragmentarea țării: Guvernul central ar putea pierde controlul asupra regiunilor dominate de minorități, cum sunt kurzii.
• Haos generalizat: Prăbușirea regimului ar putea lansa Iranul într-un război civil sângeros, asemănător cu situațiile din Libia sau Siria.
• Incertitudinea democratică: Chiar dacă iranienii și-ar răsturna guvernul autocrat, nu există nicio garanție că statul succesor va fi o democrație liberală și prietenoasă cu SUA. „Cel mai rău caz ar fi să preia conducerea cineva care este la fel de rău ca persoana anterioară”, a spus Donald Trump.

Căutarea unui interlocutor „mai moderat”

Posibilitatea reinstalării lui Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului, înlăturat în 1979, nu pare să îl atragă pe Donald Trump, care ar prefera un lider „popular în prezent” și deja prezent în țară.

Pahlavi a părăsit Iranul în anii ’70, iar sprijinul său real pe plan intern rămâne controversat, deși numele său a fost scandat la protestele recente.

În lipsa unei alternative regale, Washingtonul se întreabă dacă poate identifica un lider „mai moderat” din actuala conducere, eventual din rândul Gărzilor Revoluționare.

Totuși, Trump i-a descris pe liderii actuali drept „nebuni radicali” și „bolnavi mintal”, considerând fanatismul lor un obstacol major.

Ideea unui lider iranian moderat este privită cu reticență și de mulți decidenți și analiști, inclusiv din Israel, care subliniază controlul strict al clericilor asupra sistemului.