Scandal la Otopeni după repatrieri din Orientul Mijlociu. „Ne-am plătit singuri drumul spre casă”

Repatrierea românilor rămași blocați în Orientul Mijlociu după escaladarea conflictului din regiune a fost însoțită de un val de nemulțumiri. Mai mulți dintre cei ajunși în România spun că au fost nevoiți să își plătească singuri drumul spre casă, deși se așteptau ca statul român să suporte costurile transportului.

Potrivit Digi24, revolta a început pe aeroport și s-a mutat rapid în mediul online, unde românii repatriați au relatat experiențele trăite în ultimele zile. În această seară sunt așteptate la București alte patru aeronave cu români veniți din Israel și Dubai.

„Ne-am plătit singuri biletele”

Unii dintre românii care au ajuns deja în țară spun că nu au primit ajutor financiar din partea autorităților și că au suportat singuri costurile repatrierii.

Un bărbat a povestit că a fost anunțat la un moment dat că spațiul aerian s-a închis și că nu mai avea posibilitatea de a pleca.

19:12 • Internațional

Ce poate învăța Europa din primele zile ale războiului din Orientul Mijlociu

15:05 • ACTUALITATE

Aproape 3.000 de români cer repatrierea din Orientul Mijlociu. MAE: „Suntem într-o situație volatilă și dificilă”

„La un moment dat am fost anunțați că s-a închis spațiul aerian și nu aveam cum să plecăm. Agenția cu care am avut contract ne-a pus la dispoziție cazare, masă, câte zile e nevoie. O zi, până a doua zi. Noi am plecat tot cu autocarul agenției la Cairo. De la Cairo ne-am plătit noi biletele și am venit în țară”, a declarat acesta.

Citeşte şi: Aproape 3.000 de români cer repatrierea din Orientul Mijlociu. MAE: „Suntem într-o situație volatilă și dificilă”

O altă persoană spune că autoritățile române nu ar fi intervenit în situația în care se aflau.

„Autoritățile române nu s-au implicat absolut deloc. Am făcut atac de panică, am plâns. Mâncare am avut pentru că s-a ocupat ghidul nostru”, a spus o femeie.

Drumul spre casă, prin Egipt

Unii dintre românii blocați în Israel au fost trimiși mai întâi în Egipt, de unde au reușit să plece către România.

„Ne-au trimis în Egipt, în Cairo. De acolo ne-au dat avion și am venit acasă. N-au fost doar români. Au fost ucraineni, nu știm noi ce erau, dar totul a fost liniștit”, a povestit o femeie.

Pentru alții însă, costurile au fost suportate integral din propriul buzunar.

„Am plătit bilet la TAROM 320 de euro, ne-a costat 90 de dolari să ieșim din Israel spre Egipt și asta a fost”, a spus un alt român repatriat.

Critici la adresa autorităților

Mai mulți români spun că au încercat să contacteze ambasada, însă nu au primit răspuns.

„Am sunat de peste 100 de ori la ambasadă, la consul. Nimeni nu răspundea. Azi e prima oară după trei zile când ne-a sunat cineva de la ambasada României”, a declarat o femeie.

Un alt român a spus că situația a fost cu atât mai dificilă cu cât era însoțit de familie.

„Am avut și o fetiță de 5 ani cu noi. Nu a fost tocmai comod”, a spus acesta.

Există însă și persoane care spun că situația a fost gestionată în mod corespunzător.

„Chiar a fost bine. Cei din țară s-au ocupat de tot ce am avut nevoie”, a declarat un bărbat.

Disputa privind costul repatrierii

Nemulțumirile au continuat și pe rețelele de socializare, unde numeroși români au criticat faptul că statul nu a plătit biletele de avion pentru cei blocați în Orientul Mijlociu.

Unii comentatori spun că, în condițiile în care taxele și impozitele au crescut, statul ar trebui să suporte costurile repatrierii cetățenilor aflați în situații de criză.

Alții au invocat sprijinul oferit de România refugiaților din Ucraina și au pus problema dacă statul nu ar trebui să ofere un ajutor similar și propriilor cetățeni.

Două tipuri de repatrieri

Jurnalista Digi24 Isabella Neagu a explicat că există două tipuri de repatrieri: zboruri asistate și evacuări.

Zborurile care au ajuns deja la București sunt considerate zboruri asistate, ceea ce înseamnă că statul român a organizat transportul și a ținut evidența persoanelor îmbarcate, dar nu a plătit biletele de avion.

În aceste aeronave au fost îmbarcați atât români care nu aveau deloc bilet de întoarcere, cât și persoane care aveau bilete, dar au preferat să plătească un alt zbor pentru a ajunge mai repede în România.

În cazul românilor care se întorc din Dubai, este vorba în mare parte despre zboruri reprogramate, adică pasageri care aveau deja bilete și au așteptat reluarea curselor către București.

Evacuările și limitele transportului militar

Evacuările pot fi realizate și cu avioane militare, însă acest lucru nu se poate face în orice condiții. De exemplu, într-un avion militar Spartan încap aproximativ 30–40 de persoane, împreună cu bagajele. În același timp, în Dubai sunt aproximativ 3.000 de români care au solicitat repatrierea, ceea ce face dificilă utilizarea exclusivă a transportului militar.

De asemenea, avioanele militare nu pot opera pe aeroporturi civile în aceleași condiții ca aeronavele comerciale.

În discuția privind costurile repatrierii a fost adus în atenție și modelul aplicat în alte state europene. Potrivit Digi24, în țări precum Germania sau Franța, pasagerii zborurilor de repatriere plătesc prețul standard al biletului de avion, iar diferența de cost este acoperită din bugetul statului. În unele situații, statele pot apela și la un fond de urgență al Uniunii Europene.

Chiar și în cazul zborurilor militare, pasagerii trebuie să plătească tariful standard al unui bilet de avion.