Prețurile la pompă cresc și împing economia spre noi scumpiri

Majorarea prețurilor la benzină și motorină se reflectă în costurile din transport, agricultură, construcții și comerț, accentuând presiunile inflaționiste asupra economiei și asupra bugetelor gospodăriilor, arată președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză privind efectele scumpirilor de la pompă.

De ce creșterea prețurilor nu ține doar de carburanți

„Preţul la pompă creşte din nou. Şi va mai creşte. Într-o economie deja tensionată de inflaţie, fiecare 10-15 bani în plus la combustibil nu înseamnă doar o sumă pe bon. Înseamnă un lanţ de scumpiri care se propagă în alimente, în transport, în construcţii, în agricultură. Înseamnă presiune pe fiecare familie şi pe fiecare antreprenor”, susţine Dumitru Chisăliță.

Acesta a atras atenția că există o întrebare tot mai dificil de ignorat: dacă este justificată alinierea completă a prețurilor la nivel internațional, atunci când o parte din combustibil provine din producția internă de țiței, cu costuri mult mai reduse. În perioadele de volatilitate, când prețurile externe cresc abrupt, diferența dintre costul real de extracție internă și prețul final poate genera marje excepționale.

Potrivit acestuia, situația nu mai reprezintă doar o „aliniere la piață”, ci devine captare de rentă de criză. Deși este legal, legitimitatea sa într-un context social fragil este ceea ce declanșează dezbaterea.

09:42, 09.03.2026 • Energie

Motorina la 15 sau 17 lei? Trei scenarii pentru prețul carburanților în România după blocarea Strâmtorii Ormuz

14:44, 08.03.2026 • Energie

Prețul carburanților nu a atins încă vârful. Ce ne așteaptă în săptămânile următoare

Combustibilul, un multiplicator al inflației

Președintele AEI a explicat că fiecare majorare a prețurilor la pompă declanșează un efect în lanț: transportatorii cresc tarifele, fermierii înregistrează costuri mai mari pentru lucrările agricole, retailerii majorează prețurile la raft, constructorii ajustează devizele, iar serviciile devin mai scumpe. Potrivit acestuia, combustibilul acționează ca un multiplicator de inflație. Atunci când un actor integrat are capacitatea de a absorbi parțial șocul, dar decide să transmită întreaga presiune externă către consumator, efectul nu mai este doar comercial, ci devine unul sistemic.

Chisăliță spune că, având în vedere că o parte din combustibil provine din producția internă de țiței, diferența dintre situația economică a consumatorilor și profiturile companiilor din sector poate provoca tensiuni sociale.

„O parte din ceea ce ajunge în rezervorul românilor provine din producţie internă. În timp ce transportatorii calculează supravieţuirea de la o zi la alta, fermierii reduc investiţiile, micii antreprenori taie din marje, familiile îşi comprimă bugetele, rapoartele financiare ale companiilor din petrol vor indica profituri solide. Această ruptură între realitatea de la pompă şi realitatea din bilanţ poate crea tensiune socială. Iar tensiunea socială nu dispare. Se acumulează”, a adăugat acesta.

În analiza citată se menţionează şi exemple din sectorul energetic care, în perioade de volatilitate, au folosit avantajul producţiei interne pentru a menţine preţuri competitive.

Documentul subliniază că au existat precedente în care companiile din sectorul energetic au acționat responsabil în perioade dificile, demonstrând solidaritate față de români și folosind avantajul producției interne în interesul consumatorilor. Exemplele includ Hidroelectrica, care a oferit prețuri competitive într-un context volatil, și Romgaz, care a contribuit la echilibrarea pieței gazelor și și-a dezvoltat capacitatea de a furniza prețuri mai mici consumatorilor finali. Aceste cazuri arată că există spațiu pentru o abordare diferită de simpla maximizare imediată a profitului.

Totodată, documentul avertizează că ignorarea acestei dimensiuni sociale poate genera costuri semnificative: riscuri reputaționale și ESG, presiuni sociale, migrarea consumatorilor și pierderea încrederii, dar și costuri politice. „Nici o companie strategică nu este imună atunci când opinia publică devine ostilă.” În timp ce marja maximă poate părea avantajoasă pe termen scurt, pe termen lung poate deveni costisitoare.

Cum ar putea companiile să acționeze responsabil

Potrivit preşedintelui asociației, impactul combustibililor depăşeşte dimensiunea comercială, fiind legat de funcţionarea întregii economii.

„În spatele unui litru de combustibil nu este doar un preţ. Este un camion care transportă pâine, un utilaj agricol care lucrează câmpul, un antreprenor care încearcă să rămână competitiv, un părinte care duce copilul la şcoală. Când combustibilul devine un accelerator constant al inflaţiei, societatea începe să caute vinovaţi. O companie care operează pe resursele unei ţări nu poate rămâne indiferentă la această percepţie”, spune autorul analizei.

În opinia sa, o abordare responsabilă nu înseamnă să te decuplezi de piaţa internaţională. Înseamnă ajustări temporare şi transparenţă o mai mare privind structura costurilor.

„Nu decuplare completă de piaţă internaţională. Nu populism. Nu sacrificarea sustenabilităţii financiare. Ci ajustări temporare de marjă în perioade de şoc, transparenţă privind structura costurilor, asumarea rolului de stabilizator economic. Un gest voluntar ar schimba percepţia despre companie că operează într-o societate, nu doar într-un bilanţ”, a adăugat acesta.

Decizia companiilor când este criză

Dumitru Chisăliţă conchide că modul în care companiile gestionează aceste situaţii poate influenţa relaţia pe care o au cu societatea.

El atrage atenţia că, în condiţii normale, piaţa decide. În perioade dificile, deciziile aparţin liderilor. Sunt două opţiuni: maximizarea profitului în contextul crizei din Iran sau aplicarea unui preţ corect la benzină şi motorină. Chisăliţă evidenţiază că resursele aparţin ţării, companiile sunt româneşti, iar consumatorii sunt cetăţeni ai aceleaşi ţări, astfel că impactul creşterilor de preţ se resimte local.

„Întrebarea nu este preţul poate creşte? Întrebarea este de ce trebuie să crească la maximul posibil atunci când românii suferă. Iar răspunsul la această întrebare poate defini nu doar un trimestru financiar, ci relaţia unei companii cu o societate întreagă”, spune acesta.