România, vizată de o nouă procedură de infringement a Comisiei Europene. Pot urma sancțiuni de la CJUE

Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României și Austriei pentru neîndeplinirea unor obligații privind raportarea progreselor în domeniul energiei și schimbărilor climatice. Dacă situația nu va fi remediată în termenul stabilit, cazul poate ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care ar putea decide aplicarea unor sancțiuni.

Comisia Europeană cere explicații privind planurile energetice

Comisia Europeană a anunțat că a declanșat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere către România și Austria.

Decizia vine după ce cele două state nu au transmis toate informațiile necesare privind Planurile naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC), documente care trebuiau depuse până la data de 15 martie 2025.

Potrivit Comisiei Europene, aceste planuri sunt esențiale pentru monitorizarea modului în care statele membre își îndeplinesc angajamentele asumate în cadrul politicilor energetice și climatice ale Uniunii Europene.

06:40, 09.03.2026 • SOCIAL

PEPP în România: Cum vor deveni pensiile personale paneuropene mai atractive și fiscale avantajoase

17:20, 06.03.2026 • Energie

Comisia Europeană aprobă 150 de milioane de euro, pentru proiecte de stocare a energiei în România

„Prezentarea PNIESC-urilor este considerată completă atunci când sunt furnizate toate informațiile necesare. PNIESC-urile sunt cruciale, deoarece demonstrează modul în care guvernele naționale își îndeplinesc obiectivele energetice și climatice”, au transmis oficialii de la Bruxelles.

Ce prevede planul energetic al României

Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice al României a fost publicat în octombrie 2024, în perioada în care Ministerul Energiei era condus de Sebastian Burduja.

Documentul include 89 de politici și măsuri menite să crească ponderea energiei din surse regenerabile, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să introducă soluții inovatoare în sectoarele economice.

Printre principalele obiective asumate de România se numără reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 85% până în anul 2030, comparativ cu nivelul din 1990, precum și atingerea neutralității climatice înainte de anul 2045, devansând termenul stabilit anterior pentru 2050.

De asemenea, planul prevede ca până în 2030 aproximativ 38% din consumul final brut de energie al României să provină din surse regenerabile, în special din energie eoliană, solară și biomasă.

Ce urmează pentru România

În baza Regulamentului european privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunii climatice, statele membre sunt obligate să raporteze Comisiei Europene, la fiecare doi ani, progresele realizate în implementarea planurilor energetice și climatice.

România și Austria aveau obligația de a transmite aceste rapoarte până la 15 martie 2025, însă Comisia Europeană consideră că informațiile furnizate nu sunt complete.

În această etapă a procedurii de infringement, cele două state au la dispoziție două luni pentru a răspunde solicitărilor transmise de Bruxelles.

Dacă răspunsul nu va fi considerat satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat și, ulterior, poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instituție care poate decide aplicarea unor sancțiuni financiare.

Procedura face parte din pachetul periodic privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în cadrul căruia Comisia Europeană a transmis 35 de scrisori de punere în întârziere și 16 avize motivate către state membre ale Uniunii Europene.

În același timp, executivul european a decis să trimită două cazuri la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și să închidă 44 de dosare în care statele au remediat problemele semnalate.