Alerta BNR: Cum influențează războiul din Golf prețul benzinei și inflația în România

Tensiunile militare din zona Orientului Mijlociu și riscul unui conflict de durată pun sub presiune stabilitatea economică a României. Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a oferit o analiză detaliată asupra vulnerabilităților actuale, avertizând că evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale are un impact direct și imediat asupra costului vieții pentru cetățenii români.

Impactul prețului petrolului asupra ratei inflației

Conform analizelor băncii centrale, volatilitatea barilului de țiței reprezintă principalul risc la adresa stabilității prețurilor în perioada următoare. O modificare aparent mică la nivel global poate genera unde de șoc în economia locală, forțând autoritățile să își ajusteze planurile financiare.

„O creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului ar adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale anual la rata inflației”, a declarat Cosmin Marinescu.

Această dinamică ar putea impune o regândire a estimărilor actuale ale BNR, în contextul în care prognoza oficială indică o rată a inflației de 9,8% în luna iunie, cu o țintă de scădere la 3,9% abia în decembrie 2026.

21:40 • ECONOMIE

BNR avertizează: scumpirea petrolului din cauza conflictului din Orientul Mijlociu poate crește inflația în România

14:06, 10.03.2026 • ACTUALITATE

Guvernul estimează o creștere economică modestă și un deficit de 6,2% din PIB

Oficialul a atras atenția că un conflict prelungit în zona Golfului se poate transforma într-o „lamă cu două tăișuri” pentru economiile europene și pentru România. Dincolo de prețul carburanților, există riscul ca marile fonduri de investiții să își reconsidere expunerile, ceea ce ar adăuga presiuni suplimentare asupra piețelor financiare.

Dependența energetică și schimbarea structurii economice

Deși contextul internațional este sumbru, România beneficiază de o poziție mai favorabilă comparativ cu alte state europene datorită resurselor interne. Totuși, acest avantaj nu anulează complet riscurile de contagiune prin prețurile bunurilor de consum.

„România are o dependență netă mai redusă de importurile de petrol, de circa 1,5% din PIB ca medie anuală în perioada 2022-2024”, a declarat Cosmin Marinescu.

Viceguvernatorul a precizat că această dependență are o tendință de scădere spre 1% din PIB în 2025, însă expunerea pe segmentul bunurilor de larg consum rămâne semnificativă.

Pe de altă parte, datele aferente anului 2025 arată o schimbare a motorului de creștere economică. Investițiile au început să contribuie mai mult la avansul PIB (1 punct procentual) decât consumul (0,4 puncte procentuale), ceea ce poate oferi o reziliență mai mare în fața șocurilor externe.

Reducerea deficitului bugetar: O prioritate zero

În viziunea BNR, stabilitatea internă depinde în mod critic de modul în care Guvernul gestionează cheltuielile publice. Marinescu a subliniat că România nu își permite să amâne corecțiile fiscale, mai ales într-un climat geopolitic marcat de incertitudine.

Reducerea deficitului bugetar reprezintă o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor publice.

„Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară și să reducem dezechilibrele structurale”, a declarat Cosmin Marinescu.

Această consolidare fiscală este văzută ca singura cale de a proteja economia în cazul în care efectele războiului din Golf vor deveni persistente.