La Buzău, fiecare leu încasat din biciclete a costat 11 lei. Radiografia unui buget care sfidează matematica

Un audit al Curții de Conturi scoate la iveală o gestiune financiară defectuoasă la Primăria Buzău, condusă de pesedistul Constantin Toma. Cel mai frapant exemplu este sistemul „Velocity”, unde cheltuielile de întreținere sunt de zece ori mai mari decât încasările, însă lista neregulilor este lungă: de la penalități de sute de mii de lei plătite pentru facturi întârziate la școli, până la sporuri PNRR acordate funcționarilor pentru proiecte fără rapoarte de activitate. Raportul instituției de control descrie un mecanism administrativ în care banul public se scurge prin achiziții directe fără licitație și erori contabile care umflă artificial bilanțul orașului.

Probleme majore de natură financiară

Cheltuieli nejustificate pentru sistemul de mobilitate alternativă „Velocity Buzău”:
Auditul arată că pentru serviciile de mentenanță, operare și întreținere a sistemului de închiriere a bicicletelor, municipalitatea a plătit 1.557.728,42 lei, deși „pentru fiecare 1 leu încasat din închirierea bicicletelor, Municipiul Buzău a cheltuit 10,93 lei pentru mentenanță și reparații, de asemenea un nivel redus de utilizare a sistemului de închiriere de biciclete (…) ceea ce indică un randament scăzut al investiției.” Curtea de Conturi notează că „modul de funcționare a sistemului alternativ de mobilitate urbană nu este sustenabil din punct de vedere financiar, contravine principiilor de bună gestiune a banilor publici, iar fondurile alocate nu au atins scopul de a crea un serviciu eficient.”

Plata penalităților contractuale pentru lucrări de reabilitare: Primăria a achitat 701.993,35 lei ca penalități pentru întârzierea plăților la contractele de reabilitare a Liceului Henri Coandă – Corp 2 și Corp 5. Raportul menționează că „nu au fost analizate cauzele împrejurările care au condus la obligarea, în baza unei sentințe judecătorești, la plata sumei de 701.993,35 lei (…) precum dacă plata acestor penalități este urmare a inacțiunii/întârzierii/efectuării defectuoase a sarcinilor de serviciu.” Curtea subliniază că „suma de 701.993,35 lei a fost plătită de Municipiul Buzău în data de 28.03.2025 și a fost înregistrată în contabilitate direct pe cheltuielile anului 2025, fără a se stabili dacă penalitățile au fost plătite urmare a inacțiunii/întârzierii/sau efectuării defectuoase a sarcinilor de serviciu.”

Subevaluarea creanțelor fiscal: Auditul a constatat că „debite în sumă de 524.307 lei datorate de contribuabili pentru care s-a deschis procedura de insolvență, debite în sumă de 149.016 lei datorate de contribuabili aflați în faliment au fost scăzute eronat din evidența contabilă, înregistrate în contul extrabilantier 8058 Creanțe fiscale pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate.” Curtea precizează că „acest tratament contravine prevederilor art. 265 și 266 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.”

15:27, 08.02.2026 • POLITICĂ

Primarul Buzăului, Constantin Toma: „PSD face un joc periculos cu ieșirea de la guvernare”

13:03, 06.02.2026 • ACTUALITATE

Cod roşu de inundaţii la Buzău. Gospodării izolate și intervenții pe mai multe drumuri

Majorarea nejustificată a salariilor echipei PNRR: În perioada ianuarie 2023 – februarie 2024, cheltuielile cu salariile au fost majorate cu 177.906 lei prin acordarea de sporuri între 10%-30% membrilor echipei de implementare a proiectului „Construire complex de locuințe pentru tineri în municipiul Buzău, cod C2110 52 PNRR”. Raportul Curții afirmă că „în această perioadă nu au fost transmise către finanțator rapoarte trimestriale/semestriale care să ateste implementarea proiectului.” Curtea mai subliniază că „acest tratament contravine prevederilor art. 7, pct. BI, alin. (20) din Contractul de finanțare nr. 139090/08.12.2022, art. 5 alin. (1) din OG nr. 119/1999 privind controlul intern/ controlul financiar preventiv.”

Supraevaluarea capitalului propriu: Sume totale de 145.773 lei plătite în plus sau nedatorate de contribuabili nu au fost compensate sau restituite la timp, ceea ce „a condus la supraevaluarea capitalului propriu din bilanț.”

Achiziții publice directe fără respectarea SEAP: Primăria a atribuit două contracte prin cumpărare directă „fără a fi respectate prevederile legale aplicabile referitoare la utilizarea catalogului electronic pus la dispoziție de SEAP”, contrar Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Probleme privind controlul intern și guvernanța

Raportul menționează că „nu au fost inventariate situațiile generatoare de întreruperi în derularea principalelor activități” și că „nu a fost elaborat Planul de continuitate a activității (implementarea parțială a standardului 11 Continuitatea activității).”

Structura de audit intern „este subdimensionată, generând un risc potențial asupra bunei guvernanțe a entității, respectiv a subordonatelor sale. Auditul intern nu a vizat toate activitățile desfășurate în cadrul entității ale celor subordonate și implicit nici activitatea financiară din anul 2024.”

Auditul Curții de Conturi pentru anul 2023 a formulat 5 recomandări, însă raportul subliniază că „până la data prezentului audit nu a fost efectuată nicio verificare a modului de ducere la îndeplinire a recomandărilor dispuse, termenul maxim de implementare fiind data de 30.06.2025.”

Raportul Curții de Conturi concluzionează că „cu excepția efectelor aspectelor descrise în secțiunea Baza pentru opinia cu rezerve, situațiile financiare ale entității prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală și fidelă.” Totodată, Curtea atrage atenția asupra faptului că multe dintre problemele identificate țin de „buna guvernanță, controlul intern și respectarea legislației privind cheltuirea banilor publici”, aspecte esențiale pentru prevenirea pierderilor bugetare și denaturarea situațiilor financiare.